Saptamana trecuta, parlamentarul suedez Ingegerd Saarinen a socat comunitatea politica scandinava, depunand la registratura Riksdag (Parlamentul unicameral al Suediei – n.n.) o cerere prin care solicita anchetarea de catre Curtea Constitutionala a fostului ministru al economiei, Leif Pagrotsky.

Doamna Saarinen a solicitat, de asemenea, o dezbatere in plen a Legislativului de la Stockholm, pe marginea afacerii "Spaga suedeza". Ingegerd Saarinen, reprezentant al Partidului Verde (ecologistii), este unul dintre cei mai respectati politicieni din Suedia si detine functia de vicepresedinte al Comisiei de Industrie si Comert a Parlamentului tarii.

Spagile la Stockholm se dau cu voie de la minister

Saarinen il acuza explicit pe fostul ministru Pagrotsky de a fi tolerat actiunile fostului manager al ABB-Romania, Peter Fallenius, de mituire a unor politicieni de la Bucuresti, in scopul urgentarii achitarii unei datorii istorice a statului roman fata de cel suedez.

Asa cum "Gardianul" si-a informat cititorii, exista informatii clare care dovedesc faptul ca inalti oficiali ai Guvernului suedez (incluzandu-l aici si pe fostul ministru Pagrotsky) au stiut ca Peter Fallenius a mituit mai multi politicieni romani, insa toti cei in cauza au acceptat tacit situatia, nedivulgand-o autoritatilor.

Alaturi de ministrul de atunci al economiei, Leif Pagrotsky, Saarinen ii acuza de complicitate la operatiunea de mituire a politicienilor romani pe Eva Halvarsson, sefa institutiei suedeze similare AVAS-ului de la noi, pe Ulf Adelsohn si Dag Klackenberg, directori generali ai Cailor Ferate de Stat, respectiv, ai Companiei Nationale a Apelor, institutii unde mituitorul, Peter Fallenius, a facut

parte din Consiliile de Administratie. Acestora din urma li se reproseaza faptul ca l-au propus pe Fallenius sa faca parte din conducerile colective ale celor doua companii de stat, desi – sustine Saarinen - la nivelul conducerii Ministerului Economiei de la Stockholm se stia foarte bine despre faptul ca Fallenius a mituit mai multi inalti oficiali romani.

Curtea Constitutionala a Suediei va trebui sa demareze cercetarile de rigoare, pentru ca a fost sesizata chiar de un membru al parlamentului. Astfel, este foarte posibil ca pe scena politica suedeza sa apara adevarate seisme, provocate, in primul rand, de inexplicabila toleranta fata de spagi a unor politicieni de frunte.

Unde sunt cei 600.000 dolari?

Deputatul ecologist suedez a mai solicitat, de asemenea, colegilor din Parlamentul de la Stockholm, sa lamureasca si (sau sa ceara institutiilor abilitate sa o faca) aspectele ramase neclare in cazul Peter Fallenius.

Un exemplu in acest sens ar fi gasirea raspunsului la intrebarea: unde sunt cei aproximativ 600.000 dolari SUA pe care Peter Fallenius i-a transferat din conturile ABB in cele ale celor doua companii-fantoma din Insulele Virgine Britanice, Chaville Development, respectiv Kropara Trading? Unul dintre procurorii care au instrumentat cazul lui Fallenius, Martin Tiden, este ferm convins de faptul ca

acesta si-a insusit in totalitate banii. Faptele, insa, arata ca o parte din bani (circa 150.000 dolari SUA) au ajuns in contul unei firme-fantoma, inregistrata, de asemenea, in paradisul fiscal al Insulelor Virgine Britanice, detinuta de romano-suedezul Mihai Cotfas, un fost angajat al ABB, ruda cu ex-ministrul taranist al finantelor, Mircea Ciumara.

Ca atare, banii delapidati de la ABB (daca e sa folosim expresia favorita a procurorilor suedezi) au ajuns si la Fallenius, dar si la Cotfas. Deocamdata, in ciuda declaratiilor Procuraturii de la Stockholm, pe Cotfas inca nu l-a intrebat nimeni nimic, cu exceptia ziaristilor suedezi.

Fallenius isi asteapta a doua sentinta

Peter Fallenius a fost deja condamnat de catre Tribunalul Sodra Roslag din Stockholm, la trei ani de inchisoare si trei ani de interdictie de a mai desfasura activitati economice. Avocatul sau, Leif Gustafsson, a inaintat recurs, considerand ca acesta este nevinovat.

Fallenius a sustinut in permanenta ca el personal nu s-a atins de banii ABB, ci i-a dat ca mita unor politicieni de top din Romania. Niciodata, insa, Fallenius nu a pronuntat nici macar un nume al vreunui politician autohton in cauza. Acuzarea a atacat, la randul sau, sentinta primei instante, apreciind ca pedeapsa este prea mica in raport cu gravitatea faptelor.

Potrivit informatiilor pe care ni le-au furnizat colegi din presa suedeza, sentinta in acest proces ar putea fi promulgata cel mai devreme in circa doua saptamani.