Oficialii romani, dezamagiti de esecul discutiilor de la Bruxelles pe tema bugetului Uniunii pe perioada 2007-2013, au criticat luni comportamentul colegilor lor europeni, considerand atitudinea acestora drept „incorecta".

Ingrijorat mai mult de perspectiva unei amanari sau chiar a unei „inghetari" a procesului de extindere decat de posibilitatea de a pierde importante sume de bani de la bugetul UE, in conditiile adoptarii unui buget comunitar de austeritate, presedintele Traian Basescu sustine chiar ideea renuntarii voluntare la o parte din fondurile europene convenite in tratatul de aderare.

Atat presedintele Traian Basescu, cat si premierul Calin Popescu Tariceanu au acuzat marile state europene, in special Marea Britanie si Olanda, pentru lipsa de flexibilitate in abordarea problemei bugetului UE pe perioada 2007-2013.

Mai mult, seful statului a propus ca Romania sa adopte pozitia exprimata de cele zece state nou intrate, care si-au exprimat disponibilitatea de a renunta la o parte din banii primiti de la UE, cu conditia ajungerii la un acord european pe tema bugetului european.

Traian Basescu considera oportun ca autoritatile de la Bucuresti „sa accepte inclusiv o reducere a contributiilor financiare la bugetul UE, care se va rasfrange si asupra sumelor alocate Romaniei, cu conditia sa fie o pozitie generala a statelor din grupul 10 plus 2".

„O astfel de pozitie va fi de natura sa atraga atentia statelor membre ce se considera pioni ai UE ca de fapt Uniunea este o idee despre pace si mai putin despre bani. O Uniune Europeana unita garanteaza o Europa care se poate dezvolta in pace si fara discrepante uriase.

Este conceptul de la care pleaca Romania si este prioritatea ei numarul unu: garantarea pacii pe continentul european", a afirmat Traian Basescu.

In argumentarea propunerii sale, presedintele sustine ca nu banii europeni sunt cheia dezvoltarii unei tari proaspat intrate in UE, ci efortul national.

Basescu crede ca Romania s-a restructurat deja, iar economia este pregatita pentru integrarea in Uniunea Europeana. „Resursa fundamentala pentru dezvoltarea Romaniei este crearea unui mediu de afaceri corespunzator si nu neaparat 30 sau 28 de miliarde pe care i-am primi de la UE in intervalul 2007-2013", a precizat presedintele.

Traian Basescu: „UE este in primul rand o idee despre pace si mai putin despre bani"

Seful statului i-a „urecheat" pe liderii vest-europeni, reprosandu-le ca „s-au obisnuit sa vorbeasca prea mult electoratului lor despre ajutorul pe care il dau tarilor din Europa de est, nementionand niciodata avantajele aduse propriilor natiuni de extinderea europeana".

Basescu nu i-a uitat nici pe reprezentantii opozitiei de la Bucuresti, carora le-a imputat faptul ca afecteaza imaginea Romaniei in Occident prin acuze false privind politica de dumping fiscal a actualului Executiv, acuze preluate de la actualul cancelar german Gerhard Schroeder.

„Deja se aud rumori ca Romania face un soi de dumping fiscal si cei care o spun sunt colegii nostri din Opozitie. Este gresit. Romania a ales sa stimuleze in primul rand economia pentru a crea conditii de protectie sociala intr-o economie performanta. Nimeni nu poate vorbi de protectie sociala intr-o economie cu o performanta redusa. Totul este doar o amagire din acest punct de vedere", a declarat presedintele.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a criticat, la randul sau, discursul demagogic al unora dintre politicienii europeni, care acuza UE ca fiind singura responsabila pentru efectele negative ale unor reforme necesare.

Acesta este de altfel, in opinia sa, si motivul pentru care cetatenii francezi si olandezi au respins tratatul constitutional: „Dupa ce 10 ani oameni politici din Europa au aratat permanent cu degetul catre Bruxelles ca fiind originea tuturor relelor din tarile pe care le conduc, acum nu s-a intamplat altceva decat sa platim pretul pentru aceste afirmatii.

Sigur ca cetatenii au inteles ca poate de la Bruxelles vine raul din tarile lor, chiar daca nu este asa".

Tariceanu i-a avertizat, in acest sens si pe politicienii romani: „Va trebui sa fim foarte atenti chiar si in Romania cand discutam despre UE si sa dam la o parte tentatia de a arata cu degetul catre Bruxelles atunci cand anumite lucruri neplacute trebuie facute pe calea procesului de reforma".

Tariceanu a sugerat de altfel ca, in opinia sa, unii lideri europeni au uitat ca UE este o constructie care s-a bazat pe un principiu fundamental, si anume principiul solidaritatii. El le-a reamntit acestora ca „acest principiu a permis reducerea decalajelor dintre tarile din UE.

Pe baza acestui principiu multe tari, contributoare chiar, doresc sa construiasca UE si in continuare." Pentru a ajunge la o intelegere, a continuat premierul, este nevoie de un compromis si „din pacate cel putin doua dintre tarile prezente, Marea Britanie si Olanda, nu au aratat capacitatea si disponibilitatea catre un compromis".

Bucurestii sunt dispusi sa renunte la o parte din banii negociati cu Uniunea Europeana

Referindu-se la unul dintre cele mai sensibile subiecte aflate pe agenda liderilor europeni, Tariceanu a pledat pentru o marire a paletei de politici economice europene, si nu pentru o stagnare la nivelul singurei politici comune actuale, cea agricola.

Isarescu: „Europa este condamnata la adancirea integrarii"

Extinderea Uniunii Europene (UE) nu mai poate fi oprita, in ciuda votului negativ dat de Franta si Olanda Constitutiei Europene, a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Iarescu in cadrul seminarului „Rolul Romaniei intr-o Uniune Europeana cu 27 de tari", organizat la Academia Romana.

„Logica istoriei ma indeamna sa cred ca procesul extinderii, gandit indelung, judecat in profunzime nu mai poate fi oprit.

Europa este condamnata la o continuare a adancirii integrarii, daca nu doreste sa se transforme intr-un muzeu al civilizatiilor, un loc de pelerinaj pentru turisii americani, japonezi, chinezi sau indieni", a declarat Isarescu. Guvernatorul a mai spus ca UE nu ne asterne „un covor din petale de trandafir", insa alta sansa de a ne dezvolta durabil nu avem.

„Extinderea Uniunii se va derula sub presiunea unor constrangeri si complicatii noi cu implicatii evidente si in ceea ce priveste aderarea tarii noastre. Romania va trebui sa-si afirme celorlalte tari partenere potentialul sau, care constituie un activ pentru Uniune si nicidecum un pasiv, asa cum cred multi", a declarat Isarescu.

Guvernatorul a aratat ca economia romaneasca are inca resurse mari de crestere a productivitatii datorita combinatiei actuale de capital putin si forta de munca abundenta.