Nebunie! Presedintele Basescu anunta generalizarea, de anul viitor, a cotei unice de impozitare de 16 la suta si micsorarea contributiilor sociale. Respectand obiceiul autohton - vecinii sunt primii care afla ce se intampla in casa. Ministrul Finantelor, Ionut Popescu, declara, a doua zi pentru BBC ca tot de la anul va fi majorat si TVA. Motivul invocat este diminuarea consumului.
Fara o vorba despre veniturile bugetare scazute. Bulgaria nu este nici ea o tara bine vazuta la capitolul acesta. Vecinii de la sud aduna la buget venituri de 38 la suta din PIB: cu aproape 10 la suta mai mult decat Romania. In conditiile in care PIB-ul bulgarilor este aproape la jumatatea celui romanesc, de 60 miliarde euro.
Dar ce reprezinta, de fapt, mereu invocata colectare bugetara? In principiu, toata lumea stie ca bugetul se bazeaza pe veniturile din taxe si impozite. Fara a mai vorbi de bugetul consolidat, unde sunt insumate si contributiile la fondurile de pensii, somaj si sanatate. Cota unica de 16 la suta ar fi trebuit sa largeasca baza de colectare, aducand la suprafata economia subterana.
Ar fi trebuit sa fie si un stimulent pentru investitorii straini. Nu prea a reusit nici una, nici alta. Desele modificari legislative au intretinut economia subterana si au tinut la distanta capitalul strain. Inexistenta unei viziuni a politicii fiscale pe termen lung, reclamata si de guvernatorul Mugur Isarescu, ramane principala cauza pentru care investitorii nu dau navala in Romania.
Nici dupa ce ne-am pus pielea la bataie, riscand sa fim acuzati de dumping fiscal de tarile de la care asteptam votul favorabil integrarii. Guvernatorul atentiona asupra lipsei de predictibilitate care continua sa marcheze mediul de afaceri autohton.
Investitorii nu vor sa vina sa umple gaura din veniturile bugetare, atat timp cat exista posibilitatea ca profitul lor sa poata fi taxat cu impuneri fiscale "neanticipate", asa cum este aceasta noua TVA. Romania avea sansa sa devina atractiva nu doar pentru ca impozitarea profitului s-a redus, ci si pentru ca incepuse sa aiba o moneda credibila.
Perspectiva cresterii nivelului de trai dadea consistenta ideii de a muta o parte din productia industriala occidentala pe plaiurile mioritice. Teoretic, o crestere a TVA de 2 la suta se poate repercuta cu acelasi procent asupra consumului, diminuandu-l. Dar efectul va fi mai intens.
Implicit, o asemenea scadere afecteaza si cifra de afaceri a companiilor a caror productie se adreseaza pietei interne. In timp ce TVA ne arde, zona nefiscalizata a economiei isi vede bine mersi de treaba. Se construiesc case fara proiecte autorizate, fara aprobari si fara contracte cu companiile de constructii.
Se presteaza servicii de toate felurile, atat in centrele urbane, cat si in zona rurala, fara ca vreun sfant sa ajunga la bugetul statului. Evazionistii cu alcool, cu benzina, decimatorii de paduri si comerciantii marfurilor de contrabanda mentin o economie paralela prospera. Parghia folosita de guvern pentru a rezolva problema deficitelor este TVA.
Ca si cum pentru a se reduce consumul de curent electric ar fi mai comod sa spargi becul. Aceasta solutie brutala nu se potriveste unui guvern liberal si nu are nici macar justificarea presiunilor FMI. E doar cea mai simpla forma de crestere a veniturilor bugetare si a monitorizarii acestora. Din reducerea evaziunii fiscale s-ar fi putut obtine de trei-patru ori mai mult decat aduce TVA.
Autoritatile isi recunosc neputinta in fata eradicarii fenomenului, estimat la aproximativ 20 la suta din produsul intern brut. In loc sa sufere 500.000 de oameni care gestioneaza cifre de afaceri de peste 10 miliarde de euro, s-a preferat varianta in care sunt afectati 19.500.000 de romani.
Recent, presedintele Bancii Nationale a Ungariei, Sigismund Jarai, a avut curajul sa afirme ca tara sa ar fi cea mai corupta din Europa. Pe noi, mandria nationala ne impiedica sa fim sinceri. Luandu-se de piept cu evaziunea fiscala, ministrul Finantelor ar fi putut intra in istorie. A preferat insa sa-si imbunatateasca CV-ul.
Pe cand majorarea de TVA la 25 la suta? Cumva in 2006, cand contributiile sociale vor mai scadea cu doua procente?
