PSD si PRM au atacat ieri separat la Curtea Constitutionala pachetul de legi pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea. Senatorul PSD Antonie Iorgovan a transformat sesizarea adresata Curtii Constitutionale (CCR) intr-un rechizitoriu al guvernarii. Sesizarea ataca aspectul procedural al pachetului de legi.

Iorgovan spune ca articolul 114 din Constitutie prevede angajarea raspunderii pe un proiect de lege iar nu pe un pachet de legi. In cazul de fata, crede senatorul, "nu exista un scop unic care sa justifice asocierea".

Este vorba de denuntarea unei proceduri de care s-a folosit chiar PSD, cand se afla la guvernare - in 2003. Guvernul Nastase si-a angajat responsabilitatea atunci pentru un pachet de mai multe legi care vizau lupta impotriva coruptiei.

Pe acelasi argument, al folosirii mai multor legi pentru angajarea raspunderii, a mers atunci si PRM, care a facut ce face acum si PSD - a atacat procedural demersul la Curtea Constitutionala. Curtea s-a pronuntat la vremea aceea in favoarea PSD. Legea spune ca o data pronuntata sentinta Curtii, discutia nu se poate relua. Numai ca PSD mai introduce in ecuatie inca o discutie.

Iorgovan incearca sa acrediteze ideea ca "aceasta maniera de legiferare are ca efect transformarea regimului politic dintr-unul de tip parlamentar in unul guvernamental".

"Esenta regimului politic decurge din dreptul cetateanului de a alege Parlamentul si nu din forta Guvernului de a impune legile pe care le crede de cuviinta", ne-a spus Iorgovan.

Sesizarea incearca sa demonstreze ca solutiile oferite de pachetul de legi sunt contrare cerintelor UE si a dat ca exemplu faptul ca sefii Parchetelor vor fi numiti de presedinte la propunerea ministrului Justitiei si ca va fi afectata inamovibilitatea judecatorilor intervenindu-se asupra carierei lor.

Senatorul liberal Nicolae Vlad Popa sustine insa ca pachetul de legi are un scop unic enuntat chiar in titlu, si anume reforma, in doua domenii aflate in stransa legatura. "Nu se poate face reforma in proprietate fara justitie", spune senatorul care a dat ca exemplu trei legi care fac ca aceasta legatura sa fie "ombilicala".

Este vorba de modificare Codului Penal care apara proprietatea, de circulatia juridica a terenurilor si de accelerarea judecatilor in materie funciara.

Liderul deputatilor liberali Eugen Nicolaescu crede ca decizia CCR va fi una obiectiva.

Potrivit analistului politic Cristian Preda, Iorgovan a inventat un regim - cel guvernamental - care nu exista. "Influenta Guvernului asupra Parlamentului era mult mai mare pe vremea Guvernului Nastase", a mai aratat analistul.

Potrivit acestuia declaratiile de sprijin ale oficialilor europeni arata clar ca PSD, Iorgovan si Adrian Nastase au o viziune diferita despre Europa decat cea pe care o are UE.

Specialistul in Drept constitutional Radu Carp spune ca sesizarea de neconstitutionalitate nu are obiect pentru ca legea nu precizeaza ca trebuie sa existe un scop bine definit al legilor pentru care se asuma raspunderea. "Daca dl Iorgovan avea o temere ca asumarea raspunderii duce la un un regim politic corupt, de ce nu a modificat-o in 2003?", a intrebat Radu Carp.

Fostul presedinte al CCR Lucian Mihai arata ca in lumina jurisprudentei anterioare a CCR, prin decizia nr. 147/2003 acest for s-a pronuntat asupra sesizarii a 70 de deputati PRM privind constitutionalitatea Legii nr. 161/2003. CCR a respins critica, iar legea a fost promulgata, a declarat Lucian Mihai.

In plus, CCR va analiza sesizarea de neconstitutionalitate prin raportare la Constitutia Romaniei, nu la cerintele UE invocate de Iorgovan. Exista un precedent al CCR si cu privire la inamovibilitatea judecatorilor, a relevat el, prin decizia nr. 17/2002 care stabileste ca reducerea indirecta a duratei mandatului membrilor Curtii de Conturi nu incalca principiul inamovibilitatii.