Proiectul Cotrocenilor, prin care toate serviciile de informatii ar trece in subordinea sefului statului, nu va fi promovat prin ordonanta de urgenta.

In premiera in ultimele sase luni, premierul Calin Popescu-Tariceanu se opune unei dorinte a presedintelui Traian Basescu: proiectul de lege privind comunitatea de informatii nu va fi promovat printr-o ordonanta de urgenta, asa cum ar vrea Palatul Cotroceni. „Eu nu am pe masa acest proiect.

Cum o sa dam o ordonanta de urgenta pe un proiect pe care nu l-am vazut?!", a spus, ieri, la Alba Iulia, premierul Calin Popescu-Tariceanu.

Nu numai ca proiectul, care aduna sub umbrela Presedintiei toate serviciile secrete, nu va fi aprobat, miercuri, in ultima sedinta de guvern dinaintea vacantei parlamentare, dar Tariceanu a lasat sa se inteleaga ca este chiar impotriva promovarii acestui act normativ prin procedura ordonantelor de urgenta:

„Acest proiect trebuie sa fie rezultatul unor dezbateri si consultari, iar Executivul are un rol foarte important".

Prim-ministrul a spus ca nu a vazut, pana acum, proiectul de lege, asa cum a rezultat el in urma discutiilor de la Palatul Cotroceni, conduse de catre consilierul prezidential Claudiu Saftoiu, si a citit despre el doar in presa.

„Este foarte important ce va face aceasta comunitate de informatii, cui pune la dispozitie produsul sau, unde se duce marfa si cine beneficiaza de informatii. Eu cred ca acces vor trebui sa aiba presedintele, Executivul si ministerele", a adaugat premierul.

Si ministrul liberal al Apararii, Teodor Atanasiu, a spus ca nu a vazut proiectul, desi MApN este direct interesat, intrucat Directia Generala de Informatii a Armatei ar urma sa intre in comunitatea de informatii, sub conducerea unui consilier prezidential.

Atanasiu a sugerat ca nu va sustine aceasta idee: „Nu stiu ca DGIA sa fie trecuta in alta parte. Pot sa spun insa ca armata are nevoie de informatii de la aceasta structura, asa e peste tot in lume".

La intalnirea pe care Claudiu Saftoiu a avut-o, saptamana trecuta, cu sefii serviciilor secrete si ai comisiilor parlamentare cu atributii in domeniu, consilierul preziential a spus ca presedintele Traian Basescu vrea adoptarea cat mai urgenta a proiectului.

Atat SRI, cat si parlamentarii PNL s-au impotrivit, pe fond, propunerii de act normativ, motivand ca atat serviciile secrete, cat si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii isi pierd din atributii in favoarea Comunitatii Nationale de Informatii, care va fi, de fapt, sub controlul exclusiv al presedintelui.

In America, „Select Committee on Inteligence" este o structura in subordinea Senatului, cu drept sa acceseze informatii clasificate. Pentru a fi echidistanta politic, este condusa bicefal, de un democrat si de un republican, si are un numar egal de membri de la fiecare partid.

Geoana anunta si el o comisie de control al „Comunitatii de informatii"

PSD doreste infiintarea unei comisii parlamentare de control al „Comunitatii de informatii", dupa modelul „select inteligence"-ului american, a anuntat, ieri, Mircea Geoana.

Ingrijorati ca presedintele Traian Basescu ar capata „puteri suplimentare", pesedistii vor discuta, astazi, in Biroul Executiv, modalitatea de gasire a unui „punct de echilibru, de control si de contrapondere la Parlament".

Geoana ne-a declarat ca Legislativul „trebuie sa capete puteri suplimentare de supraveghere si de informare, adaptate la noua situatie", adaugand ca „este anormal sa existe o comisie de control numai pe SRI cand se creeaza o comunitate de informatii".

Comisia parlamentara astfel creata ar avea dreptul sa solicite aceleasi informatii pe care serviciile secrete le trimit pe masa presedintelui.

Potrivit lui Geoana, PSD va initia, in perioada urmatoare, dezbateri si audieri parlamentare, cu participarea unor experti din strainatate: „Acest proiect este prea important ca sa fie apanajul a doi-trei experti si al presedintelui Romaniei. Guvernul va fi un nevazator, complet eliminat din joc.

Este clar ca este o treaba de putere unipersonala in mainile presedintelui Basescu, este un act politic deliberat de concentrare a puterii". (Florin Negrutiu)

Serviciile secrete vor ca directorii lor sa provina „din interiorul sistemului"

Serviciile de informatii din Romania vor ca, de acum inainte, directorii lor sa provina „din interiorul sistemului", adica sa fie, la origine, ofiteri de informatii. Potrivit unor surse din zona serviciilor secrete, aceasta idee a fost deja propusa factorului politic.

Serviciile secrete ar dori ca doar directorul Comunitatii Nationale de Informatii, care-i va coordona pe sefii serviciilor secrete si care va fi direct subordonat presedintelui Romaniei, sa fie om politic.

Propunerile SRI si SIE referitoare la viitoarea Comunitate de informatii din Romania au fost incluse intr-un proiect de lege ajuns la Parlament acum mai bine de un an de zile, fara sa fie bagat in seama de parlamentari, poate si din cauza ca 2004 a fost an electoral.

Pe langa precizarile referitoare la directorii serviciilor secrete, aceste institutii mai doresc promovarea cadrelor de informatii nu pe criteriul vechimii sau al gradului, ci pe criteriul competentei.

Serviciile secrete din Romania sunt inca obligate sa se conduca dupa Statutul cadrelor militare (Legea 80/1995), desi in ceea ce le priveste se tot vorbeste despre demilitarizare si desi Legea 80 are prevederi greu de aplicat intr-un serviciu de informatii.

Chiar zilele trecute, la o reuniune neoficiala organizata la sediul SIE, reprezentantii acestei institutii atrageau atentia ca in activitatea ofiterilor de informatii se impune „folosirea imaginatiei si a creativitatii" – in timp ce, pentru un militar, esentiala este respectarea ordinelor primite de la superiori.

Ofiterii de informatii actioneaza de multe ori singuri in misiune si trebuie sa ia decizii individual, considera reprezentantii SIE.

Despre viitoarea Comunitate de informatii din Romania s-a discutat, saptamana trecuta, la Palatul Cotroceni, cu parlamentarii din comisiile de specialitate si cu toti sefii serviciilor secrete din Romania.

Pentru adoptarea Legii Comunitatii de Informatii ar trebui modificate mai intai Legea CSAT si legile de organizare si functionare ale serviciilor secrete. Directorul Comunitatii ar urma sa fie consilier prezidential pentru informatii si membru in CSAT. (Mihai Diac)