Taxa pe Valoarea Adaugata va creste in cele din urma. Iata ca se poate, in ciuda opozitiei afisate in lunile precedente de premierul Calin Popescu-Tariceanu. Si nu va creste cu doua procente, cat s-a vehiculat initial, ci cu trei - de la 19 la 22%.

Ministrul finantelor publice, Ionut Popescu, nu este insa de acord ca se incalca astfel o promisiune a primului-ministru. Nu, zice el, fiindca atunci cand se respingea varianta cresterii TVA se vorbea de anul 2005. Acum am intrat deja, alaturi de Fondul Monetar International, in lupta pentru reprimarea consumului din 2006.

Abia de la inceputul acestui an va intra in vigoare majorarea taxei, deci nu e nici o inconsecventa - parerea sa.

Dar, oricat s-ar bate cap in cap convingerile din trecut ale sefului guvernului cu acelea ale ministrului sau de finante, punctele lor de vedere converg intr-un final, pentru ca atat primul, cat si cel de-al doilea sustin ca masurile recente fac parte dintr-o strategie fiscala, pentru elaborarea careia - detaliaza Tariceanu - guvernul se consulta cu Centrul Roman de Politici Economice, Institutul National de Prognoza si Institutul National de Statistica.

Acarul Paun - consumul

Deci de la 1 ianuarie 2006, Romania va avea, alaturi de Polonia, cea mai agresiva impozitare a consumului din regiune: 22%. Iar nu peste mult timp, tara pe care o aducem mereu in discutie pentru a motiva ca nu vom fi ultimii intr-o Uniune Europeana compusa din 27 de state ne va lasa sa ne inecam singuri amarul.

Bulgaria va micsora, de la 1 ianuarie 2007, TVA de la la 20 la 18%, ducand-o sub media Europei centrale si de est: Slovenia - 20%, Ungaria - sub 20%, Cehia si Slovacia - 19%, tarile baltice - 18%.

Apropo insa de strategii. Cu cine si-a dorit sa se asemene cel mai mult Romania din Noua Europa cand a adoptat cota unica? Cu Slovacia. Pai, cand finantistii de la Bratislava i-au zis "unica", au adus atat impozitele pe profit si venit, cat si TVA la 19%.

La noi, desi "16 va deveni cifra magica a economiei romanesti" (urmand ca de la 1 ianuarie 2006 sa fie impozitate la fel profitul, venitul, dobanzile, tranzactiile imobiliare si castigurile de pe piata de capital), TVA va fi de 22%. Ce rezulta din asta? Ca s-ar putea ca nu limita actuala cu care se taxeaza consumul (19%) sa fie eronata, ci cota unica de 16%.

Axioma TVA

Bun, dar despre TVA ca nivel comparativ s-a tot povestit. S-a discutat despre TVA de 21% si impozit pe profit de 12,5%, cum se vede in Irlanda, ori despre taxarea profitului cu 35% si a consumului cu 16%, ca-n Spania, dar fara sa se explice limpede ce e TVA si ce vrea de la noi.

Prima precizare si cea mai importanta este ca taxa pe valoarea adaugata a fost inventata ca sa ajusteze consumul in functie de obiectivele economice, nu de cele politice si sociale.

|ntr-o tara cu un mediu concurential slab, cu actori economici putini la numar, care au posibilitatea sa se coalizeze pentru marirea pretului final, aruncand inflatia in aer, TVA ii conditioneaza sa devina mai eficienti. Daca vor sa-si maximizeze profitul, n-au decat, dar pentru asta nu trebuie sa traga de preturi in sus, ci de costuri in jos. Sa produca mai mult si mai ieftin.

TVA „contorizeaza" pretul final, astfel incat profitul sa nu se extraga exclusiv din buzunarul consumatorului, pe ultimul segment, ci pe baza capitalului investit si a rentabilitatii obtinute pe segmentul primar. De pilda, logica restrangerii impozitelor directe se inscrie in stimularea cresterii economice, iar mentinerea unor impozite indirecte inalte este legata de limitarea inflatiei.

Practica ne omoa

Suna bine cele de mai sus? Ca dupa manual.

Dar, daca este sa inchidem cartea si sa privim atent in jur, ce observam in Romania dupa trei cincinale de postcomunism? Aceleasi carteluri ce arunca in aer pretul final?! Impozite care, atunci cand se „uniformizeaza" la 16%, inseamna ca se majoreaza?! Guverne care, in loc sa modeleze mediul economic pentru ca acesta sa creeze bogatie, se intrec in a exersa, mai departe, pe spinarea populatiei, administrarea saraciei?!

|ntr-adevar, cand jumatate din economie iti functioneaza in zona gri, majorand TVA reusesti sa aduci mai multi bani la buget, fiindca si cei din economia subterana consuma curent, combustibili si apa calda si nu au cum sa evite un impozit inclus in pretul produsului. Din pacate insa, patronii cu afacerile la vedere si angajatii cu tot salariul in cartea de munca n-au absolut nici o vina.

|nseamna ca, iarasi, problemele nevralgice ale tarii - arieratele, coruptia, schemele de personal supradimensionate - sunt atacate prin ocolire, inducand hazard moral in randul celor care functioneaza in conditii de concurenta, legalitate, eficienta si relatii capitaliste.

Retete aplicate dupa ureche

Bine totusi ca pentru selectia adversa se poate da vina pe cineva: Fondul Monetar International. Paradoxal insa, institutia acuzata peste tot in lume de miopie, pentru Romania reprezinta un rau necesar.

Ca sa nu se majoreze TVA, Tariceanu trebuia sa contureze o strategie fiscala (multianuala) inainte, si nu dupa intalnirea cu tehnocratii de la Washington, asa cum i-a convins Isarescu in 2000 ca Romania are nevoie de crestere, nu de recul economic. Dar, din nefericire, in lipsa unui plan care sa stea in picioare, se va aplica din nou reteta FMI.

Ei au o abordare unitara, noi niciuna si nu-i asa ca, pana la urma, e mai bun ceva decat nimic?

Ce concluzie se poate trage din asta? Ca oricate sperante si-au pus guvernantii in cota unica, nicio politica bugetara din lume nu se poate schimba inainte sa se primeneasca economia. Cand nu aplici solutia completa - cota unica plus restructurare, ca-n Slovacia -, efectul relaxarii impozitelor se stinge repede, taxa dupa taxa.

Oare in loc sa ne tot jucam cu imaginea relaxarii fiscale, dupa principiul "scad impozitele, cresc taxele", nu era mai cinstit sa le numim pe toate taxe, ca sa se elimine confuzia?!

Coruptia, ca valoare adaugata

Oricum ar fi, dupa lectia primita de la slovaci, acum am ajuns sa se uite la noi de sus pana si bulgarii. O tara monitorizata la fel de strict ne este data ca exemplu de FMI la capitolul venituri incasate la buget - 36% din PIB , fata de 30%.

Mai mult, comisarului european pentru concurenta, Neelie Kroes, ii vine usor sa ne spuna ca, in ciuda cefei subtiri, tot n-avem basca: romanii nu sunt pregatiti de aderare, ceea ce - sustine ea - nu se poate zice despre bulgari.

Iar daca e sa punem fata in fata o tara ce a aratat ca are "capacitatea" sa incalce Tratatul de la Maastricht in privinta datoriei externe cu una care nu-l respecta la capitolul inflatie, ce face, pana la urma, diferenta? De buna seama ca indicele de coruptie.

Pe o scara de la 1 la 10, in care un scor mai mare inseamna mai putin trafic de decizii, Bulgaria a obtinut, in 2004, 4,1 puncte, nota similara celei a Cehiei si Slovaciei. |n schimb, Romania a primit doar 2,9 puncte, nivel asemanator celui din Rusia.

|ntamplator sau nu, la bulgari TVA se va micsora in jurul pragului din tarile central-europene, iar nivelul de taxare de la noi va urca la "cota 20", ca in spatiul ex-sovietic.

E cat se poate de clar. Cea mai frecventa intrebare din aceste zile, "De ce creste Taxa pe Valoarea Adaugata?", trebuie reformulata astfel: "Cata coruptie sta in calea reducerii TVA?". Raspunsul scurt este: "Multa!".

Dar pentru ca acesta n-are valoare fara argumentatie economica, e necesar de explicat ca lipsa moralitatii si coruptia pun in carca romanilor atat jertfele pentru salvarea economiei, cat si pe cele pentru pastrarea bunastarii clientelei politice.

Un sacrificiu dublu, dincolo de care e numai tacere, oricate povesti de succes cu inflatii mici si mijlocii si cu cresteri economice mari si succesive ni s-ar turna. Asta DA viziune pe termen lung!