In asteptarea normalitatii

Reforma penitenciarelor din Romania ramine un imperativ

de     Institute for War and Peace Reporting
Luni, 27 iunie 2005, 0:00



La ora 6, la Penitenciarul pentru Minori si Tineri (PMT) Craiova se da desteptarea pentru detinutii majori. O jumatate de ora mai tarziu se trezesc minorii. Urmeaza rutina: spalator, activitati de inviorare, pregatirea pentru masa.

Dupa micul-dejun, programul zilnic, acelasi mai mereu: activitati educational-instructive, sportive, de ucenicie sau zootehnice pentru cei majori. Tot rutina asadar.

O masina a politiei ajunge in fata portii Penitenciarului. Cei mai vechi stiu ce inseamna acest lucru: mai vine o "prospatura". "O fi dintre cei periculosi?". Nimeni nu stie. Dupa cum e greu de aflat ce se petrece in sufletul si mintea tanarului care coboara din masina.

Urmeaza un lung proces de adaptare la conditiile de detentie. Unii se pot obisnui relativ usor, altora le este mai greu. Toti insa trebuie sa se supuna regulamentelor din cadrul penitenciarului. Criteriile folosite pentru incadrarea minorilor la categoria periculosi sunt natura faptei si comportamentul in penitenciar.

"Periculosii" au cam acelasi regim de detentie numai ca vizitele lor se desfasoara la cabina de sticla iar la plimbare sunt scosi cu catuse la maini. Prima zi a detinutului este si cea dintai din cele 21 de zile de carantina. Apoi zilele se scurg treptat, treptat, mai curand monoton.

Incendiul din camera 36

Dar sunt si exceptii tragice. In septembrie anul trecut trei tineri au murit si alti doi au fost raniti in urma unui incendiu care a mistuit camera 36 din PMT Craiova. A fost cel mai grav incident petrecut in inchisorile romanesti dupa 1989.

Totul a pornit in urma unui incident aparent banal. Ionut Plesa, condamnat la patru ani de inchisoare pentru furt, urma sa primeasca pachet de acasa. O pereche de adidasi si alte maruntisuri. Dintr-o greseala pachetul sau a fost inregistrat pe alt nume. Furios, Ionut s-a baricadat in camera si a reusit sa-i convinga pe ceilalti patru colegi sa dea foc la saltele, in semn de protest.

Focul s-a imprastiat cu repeziciune, iar fumul a invadat curand spatiul stramt al camerei 36. Pana ca politia sa poata interveni, Ionut a murit iar ceilalti tineri erau in stare grava. La scurt timp aveau sa mai moara alti doi tineri.

Ancheta Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) avea sa dureze numai o zi si avea sa se finalizeze cu mai multe destituiri, printer care si cea a comandantului penitenciarului. Pentru autoritati faptele erau evidente.

"Vinovatie, daca vreti sa ma intrebati ca procuror, pot sa va spun ca nu a existat. Acolo a fost o hotarare nefericita pe care au luat-o minorii, din cauza nivelului lor de educatie si a modelelor negative pe care le intalnesc la tot pasul", ne-a declarat procurorul Emilian Stanisor, director general al ANP la ora realizarii acestui material.

"Daca ar fi fost un eveniment generat de intentia subofiterului de a-si insusi o pereche de adidasi, abia atunci ar fi fost o problema. (…) Totusi am recurs la sanctiuni pentru ca e vorba de minori, iar in astfel de cazuri trebuie data dovada de mai multa diligenta".

O situatie aproape identica precum cea de la Craiova avea sa se repete la mai putin de o luna in Penitenciarul de maxima securitate de la Rahova. Din fericire, de data aceasta incendierea unor saltele, in urma conflictului dintre doi prizonieri, nu avea sa se soldeze cu victime.

Confruntata cu aceasta situatie neobisnuita, Administratia Penitenciarelor avea sa ordone un control in opt penitenciare din tara, inlocuirea tuturor saltelelor inflamabile, precum si intarirea masurilor de supraveghere a detinutilor.

Reforma lipsei de spatiu

Dar problemele din penitenciarele romanesti sunt departe de a fi fost rezolvate. Clasa politica este pe deplin constienta ca reformarea sistemului juridic este o conditie esentiala de indeplinit in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana.

Iar acest lucru inseamna inclusiv imbunatatirea conditiilor din penitenciare ca si respectarea drepturilor omului.

Cazuri precum cele de la Craiova sau Rahova reprezinta doar varful aisbergului.

"Problemele din sistemul romanesc de detentie sunt foarte numeroase si as aminti aici doar conditiile precare de locuit, suprapopularea ca si lipsa unei strategii clare de reabilitare a detinutilor dupa iesirea din inchisoare", spune Manuela Stefanescu, coordonator de program in cadrul Asociatiei de Protectie a Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Timp de mai multi ani dupa 1990, suprapopularea a fost cea mai grava chestiune din sistemul penitenciar. Cu eforturi financiare si in urma unor decizii de natura juridica s-a reusit in cele din urma reducerea numarului de detinuti de la 52 de mii (in anul 2001) la putin peste 38 de mii astazi, in conditiile in care numarul legal de locuri este de circa 37.500.

"Avem in acest moment un grad de ocupare de 110%, ceea ce ne situeaza la un nivel mediu daca luam in calcul media europeana", considera Emilian Stanisor.

Totusi persista situatii precum cea din Penitenciarul Bacau, unde gradul de ocupare este de 280%, sau din Penitenciarele de maxima securitate din Craiova si Jilava unde numarul detinutilor este sensibil mai mare decat cel al locurilor existente.

In plus, desi in programul de reforma a sistemului judiciar aprobat de guvern in 2001 se aprecia necesara construirea a 14 penitenciare noi (numar redus ulterior la patru) nu a fost inceputa nici un fel de lucrare pana in prezent.

Administratia Nationala a Penitenciarelor a propus in anul 2002 construirea unui penitenciar din fonduri PHARE, ideea fiind sustinuta si de Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti, dar negasind sprijin tocmai la Ministerul Integrarii Europene.

Puscarie rai beteag

La prima vedere, pentru multi romani standardele din penitenciare sunt de invidiat. Alocatia pentru hrana detinutilor este de 320.109 lei pe zi, incomparabil mai mare decat alocatia pentru hrana unui soldat – care e de doar 18.000 lei/zi – sau chiar decat cea pentru bolnavii psihici, cei de TBC, diabeticii si neoplazicii – de circa 70-90.000 lei/zi.

In plus, pentru destul de multe persoane a manca o ciorba calda sau a face un dus – lucruri obligatorii pentru detinuti nu este mereu la indemana. Exista penitenciare – iar cel pentru Minori si Tineri de la Craiova nu este o exceptie - unde televizoare color se regasesc in fiecare camera, desigur si cu legatura la cablu TV aferenta.

Cu toate acestea problemele predomina. Hrana detinutilor este cel mai adesea cu un continut caloric insuficient, iar asistenta sanitara precara. La PMT Craiova, spre exemplu, exista doar un psiholog la circa 300 de detinuti, dintre care unii sufera de afectiuni psihice, iar altii au grave tulburari de personalitate.

In medie, psihologul se intalneste cu 3-4 detinuti pe zi, ceea ce este prea mult pentru un singur medic, tinand cont ca tinerii de aici se afla fie la o varsta critica, iar destul de multi au deficiente de comportament.

„Cu exceptia centrelor de re-educare pentru tineri – unde conditiile sunt bune - restul unitatilor penitenciare nu se ridica deloc la standardele internationale", spune Manuela Stefanescu. Reprezentanta Comitetului Helsinki mentioneaza probleme legate de faptul ca cel mai adesea masa detinutilor se serveste in celule, acestea fiind de dimensiuni mici, care adapostesc si pana la 15 persoane.

Asta face ca unui detinut sa ii revina pana la doi metri patrati de spatiu, mult sub standardele impuse de Comitetul Impotriva Torturii, ce recomanda un minim de 4,5 metri patrati/detinut. Asistenta medicala este sumara, numarul doctorilor fiind insuficient (doar 85 la suta dintre posturi sunt ocupate), ei avand si datoria de a asigura asistenta personalului penitenciarelor.

Oficialii din Ministerul Justitiei considera ca multe probleme ar putea fi rezolvate daca resursele bugetare alocate ANP ar fi mai consistente. Anul trecut, spre exemplu, Administratia Penitenciarelor a primit suma de 3,7 miliarde de lei (circa 97 milioane de euro) bani care au acoperit mai putin de 70 la suta din nevoile reale.

Trebuie mentionat in acest context ca pentru fiecare detinut se aloca lunar aproape 100 de euro.

"Situatia este pur si simplu identica si anul acesta, atata timp cat avem resurse financiare doar pentru primele noua luni ale anului", ne-a declarat Emilian Stanisor. "Pentru ultimul trimestru al lui 2005, noi nu avem nimic alocat de la buget pentru hrana detinutilor".

Cu toate dificultatile intampinate pana acum, Stanisor considera ca reforma din sistemul penitenciar este una reala. El mentiona in acest sens crearea unui cadru legislativ minimal ca si imbunatatirea asistentei medicale, cel putin pentru minori si femei.

Cu sprijin financiar de la Uniunea Europeana, cinci spitale-penitenciar au fost modernizate si dotate cu echipament pentru diagnosticul rapid al infectiilor cronice sau acute.

"Desigur, s-au facut mai multe lucruri bune in ce priveste asistenta medicala", este de acord Manuela Stefanescu. "Cu toate acestea, numarul detinutilor bolnavi ramane foarte mare, cazurile cele mai des intalnite fiind cele legate de probleme ale sistemului respirator, cauzate tocmai de conditiile proaste de detentie.

Tot ridicat este si numarul persoanelor cu afectiuni psihice, domeniu pentru care numarul cadrelor medicale este total insuficient".
Nu exista date statistice exacte privind persoanele cu probleme de sanatate din sistemul penitenciar. Asupra acestui subiect multi ani a planat un secret deplin, la fel cum si despre problemele legate de existenta cazurilor de SIDA sau a homosexualitatii s-a preferat mai curand sa se taca.

In ultima vreme, mai ales datorita "presiunilor" venite dinspre Uniunea Europeana, aceste probleme au inceput sa fie cel putin recunoscute si asumate. Din 2003 se deruleaza un program finantat de Bruxelles care incearca sa ii constientizeze pe detinuti asupra pericolelor reprezentate de SIDA, hepatita sau consumul de droguri.

Pe de alta parte, din noiembrie anul trecut a inceput si un proiect care isi propune prevenirea consumului de droguri in penitenciare ca si instruirea personalului care lucreaza cu detinuti ce sunt consumatori sau dependenti de droguri.

"Desi nu este o problema ingrijoratoare, am considerat necesar sa incepem de pe acum un program de combatere a traficului sau consumului de droguri in penitenciare.

Am cumparat aparatura pentru identificarea drogurilor si urmeaza ca pana la sfarsitul anului sa cumparam si 20 de analizoare ce vor permite identificarea drogurilor din urina si saliva in penitenciarele unde avem probleme", spune Emilian Stanisor.

El este completat de un alt oficial din Ministerul Justitiei, Simona Maya Teodoroiu: "Nu se poate spune ca avem probleme cu drogurile in penitenciare dar oricum la sfarsitul programului, in 2006, vom sti cate dintre persoanele din detentie au consumat droguri".

Viitorul din spatele gratiilor

Din cei 270 de detinuti care se afla in prezent la Penitenciarul pentru Minori si Tineri din Craiova, 225 sunt inclusi in diferite programe/proiecte educative, care se deruleaza in majoritate cu sprijinul unor organizatii non-guvernamentale (Cuvantul care zideste, UNICEF, World Vision). Se incearca, astfel, reeducarea minorilor prin activitati de scolarizare si pregatire profesionala.

Tot la Craiova exista singurul penitenciar pentru minori si tineri din tara care are scoala. In prezent se deruleaza aici cursuri de alfabetizare, de dezvoltare a aptitudinilor artistice. Un alt program pentru realizarea unei emisiuni radio interne a fost suspendat momentan din lipsa de bani, necesari pentru remedierea unor defectiuni tehnice.

Cam aceeasi este situatia in toate penitenciarele din tara: exista initiative de re-educare a minorilor si tinerilor, numai ca lipsesc adesea banii sau alte resurse.

Totusi o alta chestiune pare sa fie mult mai dificil de abordat. "Cea mai grava problema cu care ne confruntam este lipsa de asistenta post-penala a detinutilor care se libereaza. Ei pleaca de aici, iar noi nu mai avem nici un control asupra lor. Nu exista aproape nici o organizatie care sa ii preia si sa-i consilieze pana la reintegrarea in structurile societatii.

Daca eu, ca psiholog, si intregul personal al penitenciarului am reusit sa-i imprimam o linie de conduita civica, in momentul in care el se intoarce in acelasi mediu care i-a favorizat comiterea de infractiuni inseamna ca nu am realizat nimic. Munca noastra a fost in zadar". spune psihologul Adriana Visan de la PMT Craiova.

„In afara de aceasta mai intervine si stigmatul pe care societatea i-l pune detinutului, care este resimtit si de noi, ca angajati ai penitenciarului. In momentul in care un tanar paseste spre libertate el va trebui sa infrunte acest obstacol de o incarcatura psihica extraordinara".

La nivelul intregii tari exista 41 de servicii de reintegrare sociala si supraveghere care sunt organizate si functioneaza pe langa fiecare tribunal (cu exceptia tribunalului Buftea, care nu este inca operational).

Sarcina acestora ar fi sa acorde servicii de asistenta si consiliere detinutilor, indeosebi tineri de pana la 25 de ani, care se pregatesc pentru liberare sau eliberare conditionata si care ulterior ar avea nevoie de un loc de munca, de adapost etc.

Cum Serviciile nu au personalitate juridica si fiind organizate pe langa tribunale inseamna ca acestea ar trebuie sa le asigure toate fondurile necesare bunei desfasurari a activitatii. Numai ca banii care vin sunt destinati numai salariilor angajatilor. Restul fondurilor au fost obtinute prin parteneriate cu ONG-uri sau prin atragerea unor finantari europene.

In aceste conditii nu se poate spune ca activitatea de pana acum a acestor Servicii a fost una notabila. „Daca am fi avut bani mai multi dar si personal de specialitate mai numeros, cu certitudine am fi obtinut rezultate mai bune", ne-a declarat Andreea Willie, directorul Directiei de Reintegrare Sociala si Supraveghere din cadrul Ministerului Justitiei.

Willie a mai acuzat si abordarea sectoriala a unor probleme. „Daca de exemplu un minor este condamnat printr-o sentinta data la sfarsitul lunii septembrie sau mai tarziu el nu se poate inscrie la scoala decat anul urmator.

Sau daca un tanar este sanctionat dar mentinut in libertate – o practica relativ noua in Romania – cand merge la scoala, Serviciul nostru il ajuta cat poate pentru reintegrarea sa sociala, insa Inspectoratele scolare nu se prea prevaleaza de aceasta obligatie a lor, spunand ca asteapta indicatii de la Ministerul Educatiei. Ori acolo, cel mai adesea, altele sunt prioritatile".

Si organizatiile non-guvernamentale incearca sa ofere solutii pentru reabilitarea si reinsertia sociala a minorilor sau a persoanelor eliberate din penitenciare. Una dintre cele mai cunoscute este Centrul Prison Fellowship (CPF) din Cluj-Napoca.

Infiintat de Constantin Asavoaie, la randul sau un fost detinut, Centrul ofera servicii educationale si de consultanta, organizeaza cursuri profesionale, sau asista in gasirea unui loc de munca.

„Doua treimi dintre cei care au beneficiat de programele noastre au reusit in cele din urma sa reinceapa o viata normala, ceea ce in termeni reali inseamna dublu fata de media reusitei programelor similare de stat", a spus Asavoaie. In acest moment, circa 5 mii de voluntari CPF lucreaza in mai multe penitenciare din tara.

Romania a incercat in anii din urma sa- si imbunatateasca legislatia astfel incat sa schimbe un sistem judiciar bazat mai mult pe pedeapsa decat pe re-educare. Astfel, modificarile la Codul Penal, aduse in iunie 2004, permit acum un sistem de detentie mai usor pentru persoanele cu pedepse mici sau au introdus mecanismul probatiunii.

Pentru minori exista posibilitatea alternativei la detentie, chiar in cazul unei condamnari.

Manuela Stefanescu crede insa ca reformele nu trebuie sa se opreasca aici si ca este nevoie de modificarea legislatiei existente in vederea micsorarii duratei pedepselor mai ales pentru detinutii care nu au antecedente penale. „In ceea ce priveste pedepsele pentru minori cred ca mai devreme sau mai tarziu va trebui sa renuntam la practica pedepselor ce prevad privarea de libertate".

Date statistice

Sistemul penitenciar din Romania cuprinde 45 de unitati: 35 de penitenciare, 6 inchisori-spital si 4 unitati de reeducare pentru tineri.

Numarul de locuri este de 38.606, dintre care doar circa o treime au fost modernizate si corespund unor standarde minimale in domeniu.

Concluzii

- Trebuie gasite solutii pentru marirea alocatiilor bugetare astfel incat sa continue reforma sistemului penitenciar. In mod practic, la 1 iulie se epuizeaza alocatiile de buget pentru hrana detinutilor pe tot anul.
Pe de alta parte, trebuie inceputa de urgenta modernizarea penitenciarelor existente ca si asigurarea de fonduri pentru completarea a circa 3 mii de posturi ramase vacante in sistemul penitenciar (dintr-un total de circa 15 mii)

- Nici unul din penitenciarele romanesti nu indeplineste normele europene in ceea ce priveste standardele de locuire, siguranta si confort a detinutilor.

- Initierea de parteneriate public – privat formula care ar putea duce la construirea de noi penitenciare sau imbunatairea logisticii penitenciarelor, in conditiile in care statul nu dispune de fonduri suficiente.

- Este nevoie de gasirea unor solutii pentru ca reabilitarea si reinsertia sociala a persoanelor eliberate din detentie sa devina eficienta, deoarece pana in acest moment crearea cadrului legislativ ca si parteneriatele cu organizatiile nonguvernamentale s-au dovedit insuficiente.
Totodata, trebuiesc gasite solutii pentru mai buna colaborare intre diferitele institutii ale statului cu atributii in ce priveste reinsertia sociala a detinutilor.

- Este necesara modificarea legislatiei existente in vederea micsorarii duratei pedepselor, mai ales in cazul detinutilor care nu au antecedente penale. Experienta a aratat ca numarul detinutilor care nu au antecedente penale este foarte mare, lucru care vine in contradictie cu practica din majoritatea statelor europene.

- Trebuiesc abordate problemele cu potential "exploziv" precum traficul sau consumul de droguri in penitenciare. Cazurile semnalate sau depistate sunt inca putine si adesea se refera la trafic de medicamente cu efect tranchilizant, dar nu trebuie ignorat potentialul negativ al acestei probleme.
Se impune instituirea unui sistem de investigare a dependentei de droguri inca de la sosirea detinutilor in penitenciare deoarece in acest moment consumul de droguri este un fapt declarat benevol, in scris, de fiecare detinut, adesea declaratiilor acestora fiind indoielnice.

Investigatie realizata de Maria Huculici (Craiova), Ambrus Bela (Cluj-Napoca), Cristian Pantazi si Marian Chiriac (Bucuresti)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


929 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by