Dupa 6 luni de guvernare, in cabinetul Tariceanu s-au distins ministri apreciati ca eficienti – Blaga sau Flutur – sau altii contestati – Cinteza, Macovei sau Miclea.
Exista insa si un grup de persoane ce ocupa functii de ministru in Guvernul Romaniei, dar care nu stiu nici acum ce contine fisa postului lor: Teodor Atanasiu, Ene Dinga, Mihai Voicu, Cristian David, Bogdan Olteanu, Iulian Winkler.
Marea majoritate a contribuabililor nu a auzit niciodata de ei, in ciuda faptului ca ar trebui sa conduca domenii cheie precum Apararea, Integrarea Europeana, Comertul sau sa gestioneze relatia Guvern-Parlament. Intre acestia, perfect camuflat fata de orice problema a Armatei este ministrul Apararii, Teodor Atanasiu.
In sine, personajul poate fi o buna reclama pentru tehnologia americana Stealth, ce face invizibile avioanele de lupta de ultima generatie. Atanasiu este insa un ministru invizibil pur si simplu, avand de partea sa nu inteligenta sau tehnologia, ci cenusiul si mediocritatea.
Pana si principala agentie de stiri a tarii, Mediafax, atunci cand transmite arareori cate o stire care sa-l implice pe ministrul nestiut, il numeste ba Alexandru, ba Teodor.
Armata este institutia cu cea mai mare credibilitate dupa Biserica pentru publicul din Romania. Noua putere instalata la Bucuresti a blagoslovit Armata cu un ministru, fost consilier local in Alba, fara nici o istorie care sa-l califice cat de cat pentru post.
In Romania, tara NATO, ministrul Apararii Atanasiu nu vorbeste engleza si nici vreo alta limba straina.
Va dati seama ce contributie notabila are Atanasiu la reuniunile ministrilor Apararii din tarile Aliantei, cum ii explica el lui Rumsfeld despre razboiul antiterorist, cu ce forta de convingere apara, prin translator, interesele Romaniei!
Armata are in acest moment mii de militari pe teatrele de operatiuni din Balcani, pana in Irak si Afganistan. Armata a suferit si pierderi omenesti in aceste misiuni. Nu ne asteptam ca Atanasiu sa inteleaga semnificatia politica a efortului pe care il fac militarii romani pe campul de lupta.
Ei suplinesc in ochii Occidentului performantele slabe ale tranzitiei efectuate de politicieni in ultimii 15 ani. Ce intelege Atanasiu din geostrategie si politica inalta stim – rarele sale aparitii publice, gangave si agramate, fiind elocvente in acest sens.
Dar Atanasiu are probleme cu chestiunile practice ale militarilor: de la diurna – era sa provoace o greva pe fregata Regina Maria - si pana la felul in care a uitat pur si simplu saptamani de zile sa repatrieze un contingent medical romanesc detasat in Irak, la Abu Ghraib.
Sambata, 21 mai, s-a aflat in vizita la Bucuresti fostul presedinte al SUA, Bill Clinton.
Pentru el si-au stricat week-end-ul si presedintele, si premierul, si liderul opozitiei. Ministrul Apararii a refuzat invitatia de la Palatul Parlamentului, deoarece „dl ministru are un alt program pentru sfarsitul de saptamana", asa cum a transmis purtatoarea sa de cuvant.
Cel ce conduce astazi armata NATO a Romaniei nu a avut curiozitatea sa-l intalneasca pe cel care a spus NU tarii noastre la Madrid, in iulie 1997. In acelasi mod, probabil ca Atanasiu nu-si va strica week-end-ul nici peste cateva luni, cand americanii vor dori sa stabileasca totusi bazele militare in Romania.
In schimb, garzile de onoare cu care e intampinat la sosirea in minister, dimineata, i-au exacerbat orgoliul. El a facut o criza de nervi, atunci cand a aflat cu mare intarziere, neputand fi contactat, ca presedintele a trimis un avion Hercules la Bagdad dupa fostii ostatici din Irak.
Numirea lui Teodor Atanasiu ca ministru al Apararii nu e surprinzatoare, tinand seama de graba cu care Alianta D.A. cauta in decembrie un demnitar printre domnisoarele de la Primarie.
Intrebarea este cum a reusit un personaj invizibil sa ramana ministru al Apararii, functie de mare raspundere in tot spatiul euro-atlantic, 6 luni de zile?
