Conditii mai dure de acordare a imprumuturilor

de Daniel Oanţă     Cotidianul
Joi, 30 iunie 2005, 0:00



Masurile de temperare a ritmului de crestere a imprumuturilor populatiei sint considerate de bancheri drept ineficiente si contraproductive. In documentul privind pozitia comuna a guvernului, BNR si FMI fac referire la astfel de masuri.

Cresterea exploziva a creditului de consum din ultima vreme ar fi una dintre cauzele care au condus la deteriorarea deficitului de cont curent al Romaniei, deoarece bunurile cumparate pe baza de imprumut provin cu precadere din import. BNR lucreaza in prezent la norme care sa mai potoleasca din apetitul de consum pe datorie al romanilor.

Restrictii planuite la imprumuturi

Romanii nu se vor mai putea imprumuta la banci daca rata lunara si dobinzile aferente care trebuie achitate (serviciul datoriei) reprezinta mai mult de un sfert din venitul lor net (in prezent conditia ceruta de banci este ca suma de plata lunara sa nu depaseasca 30% din venitul net).

Pentru a preveni situatia in care cetatenii ar fi tentati sa se imprumute la mai multe banci, vor fi simultan plafonate la 40% din venitul net sumele pe care acestia trebuie sa le plateasca pentru respectivele imprumuturi. Acestea sint, se pare, masurile avute in vedere de Banca Nationala.

Bancherii cred ca FMI greseste

Conferinta „Retail Banking" organizata de FinMedia a prilejuit primele reactii ale bancherilor. „Desi experienta a aratat ca masurile luate pentru reducerea creditului nu au dus la diminuarea deficitului de cont curent, din nou FMI vine cu aceeasi sugestie.

Eu cred ca este o abordare gresita care dovedeste necunoasterea realitatilor romanesti", a spus Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB). In opinia presedintelui ARB, cererea de credite va ramine in continuare ridicata si doar o parte nesemnificativa din importuri ar putea fi afectata printr-o eventuala reducere a finantarilor acordate de banci.

Bancherul este de parere, in schimb, ca masurile de inasprire a creditarii ar putea afecta productia interna de bunuri de folosinta indelungata care profita in prezent de finantarea oferita de banci celor care doresc sa cumpere in rate produse romanesti. Intreprinderile in cauza s-ar putea vedea in situatia sa-si restringa capacitatile de productie si sa disponibilizeze personal.

„Sa nu rezolvam problemele prin reducerea acceleratiei in activitatea bancara, care este stabila si deosebit de solida", a mai spus Ghetea.

Intermedierea financiara este scazuta

Cresterea creditului neguvernamental pare exploziva, dar suma totala a creditelor raportata la produsul intern brut (gradul de intermediere financiara) de 17,5% in 2004 situeaza Romania mult in urma vecinilor. In Bulgaria, acest indicator este de 36,7%, in Ungaria de 45,7%, iar media statelor din Uniunea Europeana este de 106,1%.

Dobinda e preferata sigurantei

Clientii si-au modificat, in ultimii ani, criteriile de alegere a institutiei de credit cu care lucreaza, principala conditie fiind in prezent o dobinda atractiva in locul unei banci cu un mare grad de siguranta, se arata intr-un studiu INSOMAR.

In urma cu patru ani, peste 90% din populatie nota ca prim criteriu de selectie siguranta pe care o poate oferi o banca, nivelul dobinzii fiind pe locul al doilea in luarea deciziei. La inceputul anului 2005, criteriile

s-au inversat, iar dobinda oferita reprezinta cel mai utilizat mod de alegere.

Pe locul al treilea se situeaza renumele bancii. Din punctul de vedere al notorietatii, BCR conduce detasat, fiind nominalizata ca o marca recunoscuta de aproape 90% dintre cei intervievati. Pe locul secund se situeaza BRD, cu 76%, urmata de Banc Post - 63%, Raiffeisen Bank - 57%, Banca Ion Tiriac - 51%, CEC - 40% si Banca Transilvania - 36%.

BCR se pastreaza in fruntea preferintelor si in ceea ce priveste topurile celor mai sigure banci si al celor mai avantajoase produse si servicii. In fapt, cele doua clasamente pastreaza, cu unele mici exceptii, ierarhia notorietatii.

Ce da credibilitate

Studiul mai arata ca elementele care inspira siguranta in sistemul bancar sint neimplicarea bancii si a conducerii in scandaluri publice, credibilitatea actionarilor si prezentarea favorabila in presa. Ratingul agentiilor de specialitate apare ca al patrulea criteriu pentru stabilirea sigurantei unei banci.

In ceea ce priveste potentialul instrumentelor bancare, in mediul urban sondajul INSOMAR releva ca 41,7% dintre cei chestionati doresc sa apeleze la un credit in lei, iar 35,8% dintre acestia afirma ca ar alege sa constituie un fond curent in moneda nationala, pondere superioara celor care vor sa isi deschida un depozit in lei - 20,3%.

Doar 16,7% dintre respondenti prefera creditele in valuta, iar 15,5% si-ar dori un card de credit in lei. La nivelul economisirii, aproape 45% din populatie opteaza pentru depozite la banci si 15% pentru carnete de CEC. Valuta a pierdut mult din popularitate si reprezinta un instrument de plasament doar pentru 8% dintre respondenti. •

Creditele in valuta vor scadea

„In momentul actual cred ca o temperare a creditului in valuta este inevitabila", a declarat Mugur Isarescu la conferinta Retail Banking. Guvernatorul a spus ca temperarea creditului este necesara pentru a evita dezechilibre mai mari. Una dintre problemele cu care se confrunta sistemul bancar este ca are loc o crestere masiva a creditului in valuta, in vreme ce veniturile sint exprimate in lei.

Guvernatorul a aratat, cu riscul sa-i dezamageasca pe bancherii prezenti, ca guvernul si autoritatile nu urmaresc obtinerea de profit. Balanta de plati este sub tensiune si daca apare obligativitatea de a face o corectie, aceasta nu poate fi decit un soc puternic ce ar trebui evitat. Evident, guvernatorul se refera la o depreciere brusca a monedei nationale, cu consecinte grave asupra inflatiei.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


50 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by