Prin satele romanesti umbla vorba ca, daca-i tai coada, cainele se face rau. La Bucuresti, saracul leu „care ajunsese ca un maidanez", dupa cum s-a exprimat ieri presedintele Basescu, n-o sa apuce sa raga fioros numai pentru ca i s-au taiat patru zerouri din coada.

Gandita inca de prin 2001 de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, denominarea monedei nationale, prin taierea a trei sau patru zerouri, urma sa usureze munca functionarilor bancari si a contabililor, deoarece operatiunile cu lei ajunsesera sa isi faca cu greu loc pe ecranul calculatorului.

Miile de miliarde de lei, cifre tot mai frecvente in economie, impaienjeneau ochii celor care trebuiau sa lucreze cu ele. De asemenea, denominarea a fost gandita ca un pas intermediar al trecerii la moneda euro.

Un leu cu patru zerouri mai putin ar putea fi privit ca un semn de normalitate de romanii care, in numar din ce in ce mai mare, calatoresc in UE, unde preturile sunt exprimate, in majoritate, in una, doua sau trei cifre.

Pentru cei in varsta, preturile „mici" pot da, de asemenea, un sentiment de stabilitate, „ca pe vremea cand eram domnisoara", cum spunea ieri o pensionara.

Data decisa pentru lansarea leului greu a fost aleasa iulie 2005 de conducerea BNR, deoarece s-a sperat ca la acest moment inflatia se va afla pe un trend clar de scadere, iar preturile nu vor mai avea un potential exploziv de crestere, care sa duca la refacerea cozii amputate a leului. Din acest punct de vedere, lucrurile nu prea s-au potrivit.

Denominarea a venit dupa doua transe de scumpiri care au determinat Banca Centrala sa-si revizuiasca in crestere tinta de inflatie pe acest an.

Apoi, iesirea in lume a leului greu a coincis cu majorari substantiale ale preturilor la curent, energie termica, gaze, care vor fi urmate in curand de scumpiri ale benzinei, alimentelor, transporturilor etc.

In acest context, declaratiile facute la lansarea festiva a leului nou atat de presedintele Basescu, cat si de premierul Tariceanu, depasesc in demagogie chiar si sloganurile electorale. Este un „semn de sanatate a economiei", a spus Traian Basescu.

„Un pas care marcheaza incheierea tranzitiei in domeniul economic si aduce leului valoarea meritata", l-a completat Tariceanu.

De fapt, prin taierea celor patru zerouri, leul romanesc n-a suferit decat o operatie estetica. Moneda nationala nu este mai puternica pentru ca platesti pentru un kilogram de cartofi 1 leu nou in loc de 10.000 de lei vechi.

Daca am fi putut cumpara cu 1 leu nou doua kilograme de cartofi in loc de unul, abia atunci leul ar fi fost perceput ca o moneda mai puternica. Aceasta putere reala nu poate veni insa decat dintr-o economie in crestere sanatoasa.

Adica atunci cand, ca urmare a cresterii productivitatii, costurile produselor romanesti s-ar reduce, ceea ce ar face ca si preturile sa scada.

Puterea de cumparare a romanilor ar fi atunci ca in visele premierului Tariceanu, produsele de import ar pierde teren in fata celor autohtone, economia ar creste sanatos, pe termen lung.

Este ceea ce a vrut sa spuna si guvernatorul Mugur Isarescu cand, pe un ton mult mai temperat decat al presedintelui si premierului, a urat leului greu nu o viata lunga, „ci o viata sanatoasa".

Deocamdata, in ciuda indemnurilor repetate de a paria pe leu, valuta este inca rege in Romania. Ne imprumutam mai mult in valuta si asta pentru ca bancile percep dobanzi mai mici la euro si dolar, semn ca riscul asociat monedei nationale este mai mare.

La fel, romanii economisesc preponderent in valuta, considerand ca asa vor avea mai mult de castigat sau, in cel mai bun caz, mai putin de pierdut. Preturile la case sunt exprimate in valuta, la masini asijderea.

Increderea in leu nu-si va face loc decat atunci cand va disparea spaima de scumpiri periodice, care subtiaza ingrijorator bugetul familiei. Adica cel mai devreme peste cativa ani, dupa ce va fi trecut si socul scumpirilor determinate de integrarea Romaniei in UE.