- Interceptarea corespondentei - o practica securista mereu in actualitate - Probe scrise si orale pentru securisti
Am intrat in posesia unor documente din care rezulta ca organele de securitate se ocupau intens cu interceptarea corespondentei. La nivel central, in cadrul Departamentului Securitatii Statului functiona unitatea speciala "S", care era incadrata cu "specialisti" in deschiderea, citirea si "exploatarea" continutului scrisorilor.
La nivelul fiecarui judet exista cate un serviciu condus de ofiteri de rang inalt. O puternica retea informativa care incepea de la posta externa si pana la ultimul oficiu PTTR functiona in lega-tura securistilor.
Secretul corespondentei consfintit prin tratate internationale si bilaterale era o poveste pentru specialistii de la "S". Pentru a lucra aici ofiterii si subofiterii urmau cursuri speciale care mergeau de la "specialitati de deschidere" (fara a lasa urme) pana la copierea si imitarea scrisurilor in scop diversionist.
Documentele pe care le reproducem in aceste doua pagini se refera la instruirea si testarea ofiterilor din serviciul "S" al judetului Sibiu (noiembrie 1989). Securistii insarcinati cu deschiderea corespondentei erau, asadar, in "sesiune" de toamna.
Cel care a pregatit testarea, colonelul Patcas Ioan, propunea verificarea competentei lucratorilor sub directa indrumare a tovarasului maior Aioanei Constantin, care a urmat dupa 1990 o stralucita cariera in calitate de domn colonel in SRI. Performantele sale sunt notabile. Aproba in octombrie 1989 productiile colonelului Patcas, elaborate in... noiembrie 1989.
Odata aprobate testele, Patcas ii tortura fara mila pe "lucratorii cu spatula" si le dadea lucrari de control despre folosirea spatulei.
Tema testului a fost, bineinteles, interceptarea corespondentei unui grup dusmanos care dorea inlaturarea oranduirii socialiste din Romania.
Desfacatorii de scrisori
Din notele cuprinzand intrebarile si raspunsurile la probele scrise si orale, aprobate de maiorul Aioanei (loctiitor-sef al Securitatii Judetului Sibiu, in noiembrie 1989) se vede cat de isteti trebuiau sa fie subordonatii acestuia, mai ales "cadrele din problema inscrisuri", adica desfacatorii de scrisori.
Prima proba consta din creionarea profilului autorului unor inscrisuri cu "continut necorespunzator" expediate din Sibiu. Scrisorile in cauza vizau grupul "Silviu Brucan", care isi propunea "inlaturarea oranduirii social-politice din Romania".
Intr-un cuvant, erau cautati prin scrisori admiratorii opiniilor grupului Brucan, chiar daca, intamplator, expeditorul pomenea de vreun demagog sau lingau.
Securisti sarguinciosi
Iata biletul nr. 2: "Care sunt metodele de deschidere a trimiterilor postale ce fac obiectul activitatii specifice?". Ca sa ia nota 10 "cadrul" trebuia sa raspunda intr-un singur fel: "Sub influenta aburului; la rece, cu ajutorul spatulei; sub influenta aerului cald si sub influenta eterului de petrol". Biletul nr.
6: "Care sunt metodele de control fizic utilizate in depistarea scrierilor ascunse?". Raspuns de premiant: "Controlul in lumina oblica; controlul in lumina ultravioleta; control cu folia de plastic; control prin mijloace optice de marire".
Mai dificil era biletul nr. 7: "Care sunt criteriile care duc la depistarea unei trimiteri postale asupra careia s-a actionat?". Raspuns mai complicat pe care il si reproducem in facsimil (urmele spatulei, regumarea etc.).
Ce mai incoace si incolo, nu era simplu sa fii un securist istet si sarguincios!
Dupa cum se vede, documentele securitatii sunt din ultimele luni ale regimului ceausist, testul fiind aplicat pe "Scrisoarea celor 6".
Etichetate "Strict Secret", notele ce cuprind intrebari si raspunsuri folosite in pregatirea temeinica a cadrelor de nadejde ale regimului dovedesc ca o natiune intreaga stia de frica in fata unor oameni care constatau ca o scrisoare nu are greseli de ortografie. Era si normal la Silviu Brucan, la o actrita sau un regizor.
Asta, daca nu cumva si greselile de ortografie, depistate prin scrisori, reprezentau "probe" intru depistarea si mai apoi incriminarea dusmanilor poporului. In "materialele" folosite pentru testarea "elevilor" studiosi de la "S" apar numele unor actori, regizori si oameni simpli ramasi in strainatate care "se manifesta cu virulenta impotriva oranduirii social-politice".
Securistilor lui Patcas nu le-a fost greu s-o depisteze pe destinatara scrisorii.
Metodele primitive de supraveghere si deschidere a corespondentei sunt descrise in amanunt - la rece si la cald. Cam asa intra organul de securitate in intimitatea romanilor. Sarea si piperul: limbajul de Mos Teaca. Printre altele, aflam din teste ca "militarii barbati saluta militarii femei". Mos Teaca adevarat s-ar fi distrat de minune citind raspunsul la biletul nr.
2 de la proba orala: "Militarul, dupa ce si-a insusit ordinul, raspunde - am inteles - si apoi trece la executarea lui. Daca nu a inteles ordinul primit, raporteaza: nu am inteles, va rog sa repetati ordinul".
Partidul si conducatorul sau suprem erau in tot si in toate. Mai ales in corespondenta intima a romanului de rand. Una peste alta, unealta de baza care ne evalua valoarea si esenta scrierilor personale era organul de securitate. Dupa 15 ani de democratie originala s-au uitat multe. Organele au ramas aceleasi. La fel si metodele lor.
Dupa atata timp, o astfel de activitate ar putea fi privita cu ingaduinta si chiar cu amuzament daca nu ar viza unul dintre drepturile fundamentale ale unui regim democratic.
Eroi au fost, eroi sunt inca?!
Frisoanele care te cuprind cand citesti astfel de documente te fac sa-ti pui intrebarea daca astfel de politici murdare mai exista si acum.
Oficial, SRI are un organism compus din specialisti in "scrieri" si "scrisori", dar legal nu se ocupa cu activitati similare fostului "S" - securist. Si M.I.-ul are o unitate care protejeaza trimiterile postale si executa transporturi pazite ale corespondentei speciale. Oare sa fie numai atat?
Efectuand verificari, reporterii nostri au descoperit totusi chestiuni care nu pot fi ignorate. Astfel, in cadrul Postei Romane functioneaza Directia Securitatea (Siguranta) Corespondentei. Aici sef suprem este domnul Tudor Lica, nimeni altul decat fostul tovaras colonel Tudor Lica, de la Securitatea Municipiului Bucuresti.
La Securitate, tovarasul colonel nu se ocupa cu protejarea corespondentei, dar citea frecvent scrisorile "obiectivelor" lucrate care erau studenti, profesori si alti intelectuali aflati in preocuparile Directiei I (cultura si arta). Deprinderile mai vechi de ofiter care citea scrisorile interceptate ilegal l-au facut probabil apt pentru noul post.
Actualul domn fost tovaras Tudor Lica nu este singur la posta, existand indicii ca are aici colaboratori de nadejde. Loctiitorul sau, domnul Dionisie Manolachi, este si el fost tovaras capitan la USLA si apoi colonel in SRI.
Dupa recentul episod cu ziaristii a prins glas, sustinand ca a raspuns de combaterea terorismului islamic, dar pasarele informate sustin ca si el s-a ocupat de niscaiva probleme interne si, desigur, in repetate randuri a exploatat corespondenta "elementelor dusmanoase".
Este greu de inteles de ce Posta Romana angajeaza pe astfel de posturi ofiteri in rezerva cu stagiu indelungat in Securitate, dar putem banui ca "obligatiile mai vechi" coroborate cu zvonurile privind existenta unor retele informative gata oricand de reactivare au dus la aceasta situatie.
Nu ne ramane decat sa-i intrebam transant pe domnii din conducerea Postei Romane: putem trimite scrisori sau alte inscrisuri in siguranta sau le mai citesc si altii? Daca da, va rugam sa ne spuneti cine!
Deocamdata, am incercat sa redam fidel documentele ce provin de la fosta Securitate.
Nu puteai nici macar sa te plangi unui prieten ca ti-e dor de banane sau de un pachet de tigari BT. Securitatea afla si te cataloga imediat drept un "dusman al oranduirii". Din acel moment iti era controlata casa si telefonul pus sub supraveghere.
Iar scrisorile primite de la mama sau de la varu' din Constanta ajungeau subiect de examen pentru securistii de la Serviciul "S", care se ocupau de corespondenta.
