In Piatra Neamt este o gradina zoologica. La gradina zoologica sint ursi. In vecinatatea gradinii traiesc alte fiinte. Unele mult mai feroce decit ursii. Adica bogatanii locali care s-au trezit sa-si faca vile linga locul unde ursii traiesc, se iubesc si-si fac nevoile in captivitate. Problema vecinilor este, v-ati dat seama, cu nevoile.
Nu-i usor sa traiesti in vile scumpe si sa nu poti deschide termopanul din cauza unor ursi pe care-i bintuie nevoile cind ti-e lumea mai draga. Asa ca rezolvarea problemei a cazut pe umerii primarului Gheorghe Stefan, care, bineinteles, a gasit o solutie liberala: mutarea ursilor la „Oborul de vite“. Ca doar nu era sa-i acolo mute pe capitalistii din vecini.
Cine nu si-a varuit casa sau apartamentul in ultima vreme e putin probabil sa stie ca domnul Aurel Kober e patron de fabrica de vopseluri si presedinte al Asociatiei Industriei Vopselelor din Romania. Vrea, nu vrea, Kober are o viata plina de culoare, iar perspectivele acestei afaceri in Romania par sa-i asigure un viitor destul de roz.
Dar sa trecem peste nuantele astea si sa mergem pina la Piatra Neamt ca sa aflam despre o realitate destul de cenusie, daca nu chiar intunecata. Acolo, in zona de padure de linga muntele Cozla, locuiesc niste ursi. Ursi-ursi, adevarati, cu blana pe ei, nu din astia de plus vopsiti.
Ursuletii se ocupa cu distractia, intr-un cadru organizat, a turistilor si a copiilor pietreni-nemteni, vazindu-si de viata lor fericita de mamifere care se nasc, se inmultesc si mor in Gradina Zoologica aflata in administrarea societatii Urban S.A., al carei actionar majoritar este Consiliul Local al municipiului Piatra Neamt.
Ei, si fiind ei niste ursi muritori, adica imperfecti, din cind in cind fac caca si pisu, inmiresmind aerul tare al inaltimilor lor, stabii cei noi, din cartierul de vile aflat la doi pasi. Chestie destul de stinjenitoare pentru ursuletii nostri, daca te gindesti ca un metru patrat in zona asta face cam 150-200 de euro.
Si-acum sa revenim la domnul Kober, al carui nas subtire, obisnuit cu aromele de chimicale ale vopselurilor, se simte deranjat in balconul vilei sale de catre odorizantele firesti ale naturii ursilor.
Atit de tare ii muta nasul blanosii, incit le-a pus gind rau si asta nu singur, ci impreuna cu mai noul sau prieten, domnu’ Pinalti, un om de o pura si inalta tinuta doctrinara liberala, care, desi inca n-are o vilisoara la Cozla, e solidar cu Kober, ceva de speriat. De-aici lucrurile incep sa miroasa nu atit a caca de urs, cit a smen pe cale de constituire.
Care va sa zica, Primaria din Piatra Neamt ar fi interesata sa faca un… sa-i zicem „proiect de reamenajare si remodernizare“ a orasului din care, mai mult ca sigur, se va trage concluzia ca ursii ar fi cel mai bine sa fie mutati la „Oborul de vite“, o zona marginasa, fara copaci si vegetatie, iar lumea buna sa se mute in locul lor, pe locul fostei
Gradini Zoologice, in niste vilisoare cam la o suta si ceva de mii de euro bucatica. Atunci, amicul Kober se va linisti, Pinalti va degusta laba buna a ursului si toata lumea va putea vedea viata in nuante intense de portocaliu.
Biroul de Investigatii
