Afacerile de pe Internet-ul romanesc sunt in plin avant si, astfel, o parte din jucatorii de pe piata romaneasca au inceput sa se uite si in curtea vecinilor sau chiar peste Ocean. Serviciile pe care le ofera Neogen (recrutare, publicitate, hosting, e-commerce) au nevoie, de obicei, de o prezenta locala, atat pentru promovarea lor, cat si pentru suportul clientilor.

Calin Fusu, director general la Neogen, a inceput sa se intereseze de piata din Bulgaria la sfarsitul anului trecut, cumparand un site local(love.bg). „Am lansat oferte de cumparare si chiar ne-am si intalnit cu mai multi jucatori. Factorii determinanti in decizia de cumparare au fost popularitatea site-ului, imaginea si valoarea marcii achizitionate si, desigur, pretul“, explica Fusu.

Aceiasi pasi i-a urmat si in Serbia, prin achizitionarea celui mai mare site de intalniri online de pe piata sarba - Poljubac.com. Poljubac inseamna sarut in limba sarba, site-ul avand peste 200.000 de utilizatori inregistrati. Fusu precizeaza ca, pana la sfarsitul anului, investitia va fi de 100.000 de euro pentru fiecare dintre cele doua tari.

Cheltuielile cu extinderea au presupus, pe langa achizitia site-urilor, si deschiderea de birouri locale si angajarea a patru oameni pentru fiecare dintre filiale. Bulgaria si Serbia nu au fost alese intamplator de Fusu. Cu cat piata este mai putin dezvoltata, cu atat costurile de intrare sunt mai mici.

„Vreau sa spun, totusi, ca in ce priveste piata publicitatii online, Bulgaria, desi este o economie de trei ori mai mica, are aproximativ acelasi volum de vanzari de publicitate online ca si Romania (n.r. 1,5 milioane euro in 2004). De aici deduc ca principalii jucatori care vand publicitate online in Romania sunt slabi sau nu ofera informatiile corecte despre piata“, adauga Fusu.

Practic, Neogen a devenit, dintr-un jucator local, unul regional si astfel are niste avantaje pe care nu le putea avea pana acum. In primul rand, costuri mai mici, putand sa foloseasca aceleasi tehnologii pe mai multe piete. In al doilea rand, poate oferi o solutie de recrutare si publicitate online pentru firmele cu prezenta in regiune.

Atacarea altor piete se poate face si prin targetarea unui singur site catre mai multe piete. Dreamstime.com a fost lansat in 2000 si este un concept initiat si dezvoltat de Archiweb Design in parteneriat cu o companie americana, Dreamstime Inc. Site-ul are o audienta formata din designeri si fotografi, oferindu-le o arhiva foto.

Clientii sai sunt companii care isi promoveaza imaginea in diverse medii. Pot fi firme care isi administreaza singure materialele promotionale sau agentii de publicitate, firme de web design, dar si publicatii. In plus, orice fotograf isi poate adauga fotografiile, primind 50% din vanzarile creatiilor sale, o fotografie costand un dolar. Dreamstime.com are o arhiva de peste 80.

000 de fotografii, 400.000 de vizite unice si doua milioane de afisari in fiecare luna. Succesul site-ului se datoreaza faptului ca este de fapt o unealta universala. Daca o companie are nevoie de o poza, nu conteaza de unde provine, atata timp cat este reusita. „Nu ne concentram cu deosebire pe o anumita zona a lumii, oricine poate accesa Dreamstime.

com si avem intr-adevar clienti raspanditi prin toata lumea. Fireste, bugetele alocate publicitatii si promovarii difera de la o tara la alta, de la o zona la alta, si poate asa se explica un aflux mai mare de cumparatori de pe continentul american“, explica Ruxandra Predescu, reprezentantul Archiweb Design.

Targetarea internationala a unui site este probabil una dintre cele mai accesibile solutii, pentru ca necesita o investitie mai mica. Neogen, spre exemplu, va incepe in toamna sa caute un investitor, pentru ca pentru extinderea catre o piata mai puternica, cum ar fi Ungaria sau Rusia, este nevoie de o finantare puternica.

Site-uri romanesti internationale

• Neogen a atacat piata din Bulgaria si cea din Sarbia prin achizitii de site-uri locale (love.bg si polujubac.com). Poljubac.com inseamna sarut in limba sarba si are peste 200.000 de utilizatori inregistrati.

• Targetarea internationala a unui site este o solutie mai accesibila, pentru ca necesita o investitie mai mica.

www.Dreamstime.com – o arhiva foto pentru agentii de publicitate, firme de web design, dar si publicatii. Are 400.000 de vizitatorii unici pe luna, in special din Statele Unite.

www.softpedia.com – site ce ofera utilizatorilor posibilitatea de a descarca de toate pentru toti, de la jocuri pana la antivirusi. Are peste cinci milioane de vizitatori pe luna.

www.ziare.com - Ofera o vasta selectie de ziare romanesti si se adreseaza romanilor din intreaga lume, cu peste 500 de ziare romanesti.

Mingea deciziei aruncata de la unul la altul

RomTelecom a semnalat companiilor de televiziune prin cablu ca la expirarea contractelor care le permit sa isi plaseze cablurile pe stalpii RomTelecom, aceste contracte nu vor fi reinnoite. Vestea a provocat un val de proteste saptamana trecuta.

RomTelecom nu comenteaza, argumentele companiei fiind doar ca muncitorii RomTelecom nu pot efectua interventiile din cauza prea multor cabluri plasate pe stalpi. Contractele au fost semnate la momente diferite, in functie de zona si de operator, „prin acordul partilor si pe tarifele RomTelecom“, subliniaza Dinu Malacopol, CEO Internet, Date si Telefonie la Astral Telecom.

Ei considera ca RomTelecom doreste sa provoace costuri cat mai mari concurentilor de pe piata. Cei de la Asociatia de Comunicatii prin Cablu (ACC) sunt pe cale de a evalua cantitativ situatia. „Calitativ este o limitare a accesului unui concurent pe piata si distorsioneaza competitia“, spune Constantin Harasim, director executiv la ACC.

RomTelecom este proprietar al unui bun cu valoare publica si „credem ca ar fi potrivit ca accesul la infrastructura sa fie reglementat, nu la cheremul unui jucator din piata“.

Cine ar putea reglementa? Pentru Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei de IT&C din Camera Deputatilor, exista un raspuns foarte simplu: „ANRC trebuie sa reglementeze nu numai accesul la bucla locala, ci si la infrastructura.“ Dar pentru altii, raspunsul nu este la fel de simplu. La ANRC, pisica moarta este aruncata in curtea altcuiva.

Autoritatea ne-a declarat ca „in masura in care RomTelecom detine o pozitie dominanta pe o anumita piata relevanta din domeniul accesului la infrastructura asociata retelelor de comunicatii electronice si in masura in care anumite actiuni pe piata ale RomTelecom pot fi considerate practici anticoncurentiale, sanctionate de Legea concurentei nr.

21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare (abuz de pozitie dominanta care are ca obiect sau poate avea ca efect afectarea activitatii economice ori prejudicierea consumatorilor), Consiliul Concurentei este autoritatea competenta sa ia masurile prevazute de lege. Astfel, potrivit prevederilor art.6 lit.a) din Legea nr.

21/1996, sunt interzise practicile abuzive constand in „impunerea, in mod direct sau indirect a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari“. Accesul la infrastructura nu este precis si clar reglementat in Romania.

ANRC reglementeaza comunicatiile, ANRE reglementeaza energia (Electrica SA, in curs de privatizare, detine infrastructura, iar operatorii au cabluri si pe stalpii lor), Consiliul Concurentei reglementeaza competitia (in sens economic).

Consiliul Concurentei poate interveni in masura in care detinatorii de infrastructura pot distorsiona competitia prin diferentieri in contractele cu privire la chirii pentru acces la infrastructura. ANPC protejeaza consumatorii, deci si aceasta institutie ar putea avea un cuvant de spus.

„Dar ANPC ar putea doar proteja consumatorul fata de intreruperea serviciului de catre operatorul de cablu, fara a tine seama ca aceasta intrerupere a fost provocata de un detinator de infrastructura“, spune Harasim, care crede ca „de aceea, o lege care sa reglementeze accesul la infrastructura asociata ar putea rezolva situatia in care nu se stie cu precizie cine are atributiuni in acest domeniu

si care sa previna situatii cum este decizia RomTelecom de a nu mai permite accesul operatorilor de cablu la retelele lor de stalpi.“