Aparitia unor norme de restrictionare a creditului de consum si nu numai, in afara faptului ca ar putea conduce la temperarea creditarii, va reglementa pentru prima data gradul de indatorare al unui client (pana la ce nivel se poate imprumuta o persoana).
La inceputul anului trecut, cand au aparut primele norme de reglementare ale creditului de retail, BNR a impus doar un nivel maxim al ratei lunare. Mai exact, contractantul unui credit nu poate sa aiba o rata care sa depaseasca 35% din veniturile lunare nete ale solicitantului.
Cum a-ti rezolva toate necesitatile pe baza sistemului de rate a devenit o adevarata moda la romani, bancile s-au vazut in situatia sa-si gaseasca singure niste norme de reglementare a gradului pana la care o persoana se poate imprumuta de la una sau mai multe banci. Ceruta de piata, reglementarea gradului de indatorare a fost facuta tot de aceasta.
Singurul punct de reper care exista in acest sens se poate gasi doar in Codul civil. In conditiile in care un client devine rau platnic, iar creditorul se indreapta impotriva lui in instanta, justitia permite creditorului sa puna poprire pe jumatate din veniturile respectivului rau platnic. Avand acest punct de reper, bancile s-au hotarat sa interpreteze in felul lor normele de creditare.
Astfel, s-a ajuns ca rata lunara sa reprezinte 35% din totalul veniturilor clientului, iar serviciul datoriei totale a acestuia (ratele cumulate a doua sau trei credite) sa nu depaseasca 50% din veniturile lunare nete. Singura propunere de modificare a Normelor de creditare cunoscuta la aceasta data este reducerea gradului de indatorare pe persoana de la 50% la 40%.
Intr-adevar, aceasta reglementare, daca va fi introdusa in aceasta forma, nu va face altceva decat sa aduca capacitatea de indatorare a unei persoane la acelasi nivel cu cel existent la finele lui 2004. Din decembrie si pana la sfarsitul lunii mai, creditul neguvernamental a prins aripi.
La baza cresterii accelerate a acestuia se afla probabil si puterea de cumparare care s-a majorat cu aproximativ zece la suta ca urmare a implementarii noului sistem de impozitare, cota unica de 16%. La mai putin de jumatate de an de la introducerea cotei unice, efectele perverse ale acesteia au inceput deja sa apara.
Cum majorarea TVA in acest an ar fi creat serioase probleme procesului de dezinflatie, se apeleaza din nou la franarea creditarii pentru echilibrarea fragila a unui deficit de cont curent prea mare.
Speriat de ascensiunea deficitului, guvernatorul BNR a declarat chiar ca nu este nevoie nici sa avem o crestere economica prea mare, cum s-a intamplat in 2004, ci una temperata care sa ne fereasca de alte efecte adverse.
Cu toate acestea, un studiu realizat de Roland Berger arata ca Romania ar trebui sa aiba o crestere anuala medie de 48% a creditului de retail pentru a ajunge in trei ani la nivelul tarilor din Europa Centrala si de Est. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si-a propus totusi ca aceasta crestere sa fie de numai 25% pe an.
De fapt, necesitatea de reducere a consumului se datoreaza in primul rand faptului ca nu avem inca o piata de productie solida, deja formata in Romania, care sa sustina aceasta cerere ridicata.
