Premierul Adrian Nastase a vrut anticipate, dar nu l-a lasat presedintele Ion Iliescu. Premierul Calin Popescu Tariceanu n-a vrut anticipate, dar l-a impins presedintele Traian Basescu sa vrea. Politica in Romania semiprezidentiala ramane apanajul Cotrocenilor.

Pohta ce-a pohtit noul sef al statului, inca din prima luna de mandat, s-a implinit. Reforma Justitiei fu pretextul si nu cauza demisiei Cabinetului. Un pretext nobil, demn de o cauza pe masura.

Presupuneam, acum vreo trei luni, ca pachetul de legi ale proprietatii si Justitiei ar putea fi transformat in altarul pe care sa fie sacrificate, intr-un ritual spectaculos, oile guvernamentale. Acum, decizia Curtii Constitutionale a fost echivalata cu o ghilotina care reteaza tarsairea Romaniei spre usa UE.

Premierul Tariceanu pare sa n-aiba insa noroc in momentele sale de glorie caznita. Anuntul de ieri dupa-amiaza a impartit audienta TV cu exploziile in lant de la Londra.

La fel a patit-o si pe 25 aprilie, la semnarea Tratatului de aderare la UE, cand nici n-a terminat bine sa se laude, ca au navalit puhoaiele in Banat, iar rapitorii din Irak au mai difuzat un episod video cu ostaticii romani.

Pe langa concurenta televizata, gestul de curaj politic al sefului executivului a fost subminat si de neputinta de a lua, din proprie initiativa, o decizie mareata. Dupa ce, coborat miercuri seara de la 10.

000 de metri pe pamant romanesc, declarase, detasat, ca nu-i mare scofala sentinta Curtii Constitutionale, ieri dimineata imprumutase deja de la Traian Basescu nu doar ideile fixe, dar si cuvintele pentru a justifica nevoia urgenta de anticipate. Inconsecventa a incetat insa a mai fi un defect pentru politicienii romani.

A dovedit-o cu prisosinta chiar seful statului, care nu mai are nici o jena in a sustine, in interval de 48 de ore, contrariul unei teze pentru care parea hotarat sa-si puna capul pe tocator.

Apropo, parca mai alaltaieri, acelasi Traian Basescu ne convingea ca e prea tarziu pentru a mai convoca acum un nou scrutin? Eh, poate ni s-a parut...

Lasand la o parte tertipurile care au condus la acest moment de mare deranj politic, merita privit spre ce va fi. Jocul procedurilor va consemna o premiera in Romania neo-democratica. Invalidarea succesiva a doua cabinete, dizolvarea Parlamentului erau, pana acum, doar teorie inchisa intre paginile Constitutiei.

Acum ele s-ar putea petrece de-adevaratelea. Din calculele sondajelor, rezulta ca „intoarcerea la electorat” ar putea aduce Alianta PNL-PD intr-un avantaj fata de scorul obtinut in 2004.

„Solutia imorala PUR” ar fi trimisa sub pragul Parlamentului – greu de crezut ca cineva va mai lua in brate partidul-cocota al lui Dan Voiculescu – iar PSD ar face ciocul mai mic pe tema „pierderii alegerilor la masa verde”.

Confruntat cu probleme de imagine grave – afacerile arabo-penale ale hayssamilor si hrebenciucilor, ingrosarea filialei „Penitenciare” a partidului, deraierea locomotivei politice Ion Iliescu cu tot cu vagoanele minerilor lui Cozma – partidul lui Geoana si Nastase risca sa fie cel mai vulnerabil actor politic al scrutinului devansat.

Cum nici PRM nu se simte deloc bine dupa sangele pierdut prin taierea venei Ciontu, e de asteptat ca viitoarea Opozitie va fi si mai invizibila decat pana acum.

Pe cale de consecinta, tocmai asta ar trebui sa fie marea sansa a Aliantei: sa demonstreze ca poate fi mai eficienta intr-o noua configuratie guvernamentala si parlamentara. Din pacate, sansele sunt minime.

In cele 6 luni de mandat guvernamental, echipa Tariceanu s-a dovedit prea putin competenta, incapabila sa construiasca o politica economica si sociala pe termen mediu si lung. Si asta nu din cauza celor cativa rataciti ministri de la PUR si UDMR, cei mai multi cu rol decorativ in cabinet.

Titulari de portofolii din PD si PNL au avut fie prestatii catastrofale – Cinteza, Dobre, Dinga, Sulfina Barbu – fie au fost pur si simplu ministri-fantoma, ca aerienii Atanasiu sau Seculici. Anticipatele nu pot rezolva automat nici criza de cadre a Aliantei, nici clientelismul si impostura care isi fac loc natural in echipa guvernamentala.