Chiar daca ponderea detinuta de creditul de retail in PIB este de aproximativ 5,5% (fata de 55% in tarile UE), creditul este considerat, in ultima vreme, principalul “vinovat” pentru cresterea consumului

In opinia analistilor economici, limitarea creditarii in scopul scaderii importurilor va aduce cu sine si o scadere a cresterii economice, sutinuta in principal de consum.

Statistici

La sfarsitul lui 2004, sistemul bancar romanesc numara 39 de institutii, dintre care 37 cu capital integral privat si doua cu capital de stat. Impreuna, acestea au acordat populatiei, in primele cinci luni ale anului 2005, credite de consum in valoare totala de aproximativ 460.000 de miliarde lei.

Potrivit BNR, creditul de consum reprezinta creditul acordat persoanelor fizice in vederea satisfacerii nevoilor personale, ale familiei sau ale gospodariei acestora sau a achizitionarii de bunuri. In acelasi timp insa, nu sunt considerate credite de consum creditele destinate cumpararii, construirii sau reabilitarii imobilelor cu destinatie locativa.

Desi ritmul cresterii nu mai este atat de ridicat ca in anii precedenti, creditele de consum isi continua linia ascendenta si, potrivit specialistilor, vor creste cu 20-25% pe an, dat fiind nivelul redus din prezent.

Printre cauzele acestei evolutii se numara, conform oficialilor BNR, accentuarea orientarii bancilor catre retail, dar si reducerea ratelor dobanzilor la creditele in lei si in valuta. In plus, alaturi de accesibilitatea creditului bancar, cresterea puterii de cumparare a castigurilor salariale a constituit si va constitui un stimulent al cererii de consum.

Creste incet, dar sigur

Doar in luna mai, potrivit datelor BNR, explozia inregistrata de creditele de consum a ajuns la o valoare de 14%, cu un sold de 105.139 miliarde lei, aproape dublu fata de evolutia consemnata in aprilie. In schimb, daca ne uitam la aceeasi perioada a anului trecut, soldul creditului de consum marcheaza acum o majorare cu 77%.

Bucurestenii raman pe locul intai in topul celor mai imprumutati romani, avand credite contractate in valoare de 122.575 miliarde lei in primele cinci luni ale anului. De cealalta parte, judetul Covasna se afla pe ultimul loc pe lista “datornicilor” catre banci, cu imprumuturi ce totalizeaza abia 3.586 miliarde lei.

Potrivit unui studiu realizat de Raiffeisen Bank la inceputul anului, in 2005 se vor acorda aproximativ trei milioane de credite, dintre care cele mai multe vor fi pentru achizitionare bunurilor de folosinta indelungata. Astfel, anul acesta, 850.000 de persoane vor dori un credit de consum, 650.000 vor lua un credit pentru nevoi personale, 420.000 vor un credit auto, iar 740.

000 - unul imobiliar, pe ultimul loc in preferintele romanilor aflandu-se creditul pentru vacanta.

Cele mai “imprumutate” judete

1. Bucuresti 122.575,69

2. Arges 36.055,65

3. Prahova 13.875,90

4. Iasi 13.351,25

5. Cluj 13.162,10

37. Salaj 4.664,24

38. Calarasi 4.115,14

39. Harghita 4.100,87

40. Tulcea 4.002,00

41. Covasna 3.586,86