Aproape toata aparatura si produsele medicala sunt din import. Firmele romanesti nu pot rezista pe o piata unde banii se platesc din ani in Pasti.
Cu peste 100 de firme care se ocupa de import si distributie si bazandu-se in proportie de peste 90% pe contractele incheiate cu unitati sanitare, piata produselor medicale fluctueaza in functie de banii alocati prin intermediul bugetului sanatatii.
de Luminita Valcea
Oricine se imbolnaveste constata ca are nevoie de mai multe produse medicale, fie fese sau reactivi de laborator. Importanta unor simpli reactivi este cu atat mai mare cu cat inainte de prescrierea unui tratament trebuie stabilit un diagnostic.
In plus, un diagnostic precoce poate reduce semnificativ cheltuielile cu tratamentul bolii. In tarile Uniunii Europene se investeste masiv in aparatura necesara diagnosticului.
Piata romaneasca a produselor medicale a inregistrat anual o scadere de cateva procente datorata fondurilor alocate in bugetele sanatatii in ultimii ani.
In 2004, valoarea totala a pietei produselor medicale a fost de aproximativ 30.000 de miliarde de lei, cu 10% mai putin decat in 2003, potrivit datelor Asociatiei Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM).
Din Asociatia Furnizorilor de Produse Medicale fac parte 48 de firme, care acopera aproximativ 85 % din piata.
Reguli stricte de achizitie
"Valoarea pietei de produse si materiale sanitare s-a redus in ultimii ani, desi consumul a crescut. Au scazut insa preturile, dar si calitatea din cauza introducerii licitatiilor electronice, fara a exista
specificatii tehnice. Un spital, de pilda, cere seringi, insa nu specifica ce fel de seringi", spune Cristian Hotoboc, presedintele AFPM.
Hotoboc da un singur exemplu: o seringa achizitionata prin licitatii costa aproximativ 10.000 de lei in vreme ce una de calitate ar trebui sa ajunga la cam 20.000 lei.
Aceasta problema si-a gasit deja o rezolvare. Ministerul Sanatatii a anuntat ca va introduce criterii precise de achizitionare prin licitatii electronice atat a medicamentelor, cat si a materialelor sanitare.
Potrivit unui proiect de regulament al achizitiilor publice, calitatea produselor va fi la fel de importanta ca pretul de achizitie.
Doar la inceputul lunii mai, valoarea achizitiilor spitalelor facute prin intermediul licitatiilor a fost de 67 miliarde de lei.
Multe spitale au recurs si la o alta modalitate de achizitie, prin selectie de oferte.
Piata comparabila cu cea ungara
Interesant este faptul ca, potrivit estimarilor AFPM, valoarea pietei romanesti de profil atinge 30% din valoarea celei din Polonia, este comparabila cu cea ungara si mai mare decat cea bulgara.
Estimarea evolutiei pietei materialelor si produselor sanitare nu este foarte optimista.
"Este greu de apreciat cumva evolua piata in urmatorii ani. Ne asteptam la o recesiune a achizitiilor din domeniul sanitar", arata Ion Ciceala, directorul executiv al AFPM.
Partea plina a paharului este aceea ca vor fi achizitionate mai putine materiale sanitare insa de o calitate din ce in ce mai buna, la acest lucru contribuind si eliminarea pretului minim la achizitiile electronice, lucru care se prefigureaza in viitor.
"Piata romaneasca este de peste 90% formata din spitale, iar restul din cabinete si clinici particulare", sustine Ciceala.
Produsele medicale comercializate in farmacii - tifon, vata - nu ating nici 1% din valoarea pietei de profil.
Toate produsele si materialele sanitare folosite de unitatile sanitare sunt importate. Cea mai mare parte a necesarului provine din Germania, Franta, Spania, Italia si SUA.
In Romania nu exista nici un producator de produse medicale, lucru pus pe seama nerentabilitatii.
"Am vrut sa fac productie de reactivi si dezinfectanti. Insa as fi produs mai mult decat ar fi absorbit piata romaneasca. Investitia era mare si era foarte greu de patruns pe pietele externe", sustine Hotoboc.
Nici marile companii producatoare de reactivi sau aparatura medicala nu au investit pbna in prezent in Romania. Avantajul cel mai important pare a fi mana de lucru din domeniu, calificata si ieftina.
Daca la inceputul anilor '90 au fost inregistrate la Registrul Comertului aproximativ 250 de firme avand ca obiect de activitate si importul si distributia de materiale sanitare, in prezent mai functioneaza doar putin peste 100.
O firma de profil medie a inregistrat in 2004 un profit de aproximativ 1 miliard de lei.
Livrarile catre spitale, reluate partial
Dupa ce vreme de mai bine de o luna furnizorii de produse medicale au sistat orice livrare catre spitale, in prezent a fost reluata livrarea doar catre acele unitati sanitare fara datorii.
Din 2003 si 2004, s-au rostogolit datorii de aproximativ 500 de miliarde de lei, suma mult mai mica decat in anii trecuti.
Solutia propusa in comun de reprezentantii Ministerului Sanatatii si ai celui de Finante pentru dezamorsarea situatiei este plata arieraratelor din 2003 si 2004 in proportie de 20% in urmatoarele saptamani, iar restul de 80% in ianuarie 2006.
Sumele ar urma sa fie platite printr-un imprumut bancar care se afla doar in stadiul de intentie. Solutia nu a fost acceptata de reprezentantii AFPM.
Livrarile de produse medicale au fost insa reluate spre acele spitale care nu au datorii.
Cristian Hotoboc crede ca situatia s-ar putea normaliza daca ar fi platite ultimele datorii si totul ar fi luat de la zero, iar bugetele spitalele ar cuprinde capitole clare de cheltuieli pentru personal si achizitia de medicamente si produse medicale.
Cine sunt jucatorii?
Piata produselor medicale este dominata de cateva companii mari, care se ocupa de importul si distributia de aparatura medicala cat si de consumabile.
Grupul de firme Medicarom, unul dintre cele mai importante de pe piata este format din firme specializate pe soft medical, reactivi si aparatura medicala.
Cifra de afaceri a unei astfel de companii este aproximativ trei ori mai mare decat cea a unei firme medii, aceasta din urma fiind de aproximativ 25 de miliarde de lei.
Principalii jucatori de pe piata produselor medicale
- Medicarom Group SRL
- Phoenix Med
- Steril Rombnia SRL
- Rafi International General Commerce SRL
- Novaintermed SRL
- Medist SRL
