Decizia unilaterala a Frantei de a suspenda temporar acordurile Schengen, anuntata, intempestiv, de Nicolas Sarkozy, a provocat dezbateri aprinse si contradictorii pe marginea eficientei masurii in ansamblul consolidarii securitatii europene.
Ingradirea liberei circulatii a cetatenilor si reintroducerea controalelor la granite, in principiu agreata ca masura suplimentara de siguranta, a provocat pana la urma dezbinare in randul ministrilor de interne UE, transformand reuniunea de la Bruxelles intr-un "spectacol neplacut", scrie presa italiana de ieri.
Intruniti, miercuri, in regim de urgenta, mai-marii Internelor si Justitiei din Europa s-au dovedit neputinciosi in a se pune de acord in privinta adoptarii unui pachet comun de masuri impotriva terorismului.
Deoarece ministrul italian de Interne, Giuseppe Pisanu, si-a contrazis colegii in privinta eficientei inchiderii granitelor ca pavaza impotriva teroristilor, considerand inutila generarea "unei alarme exagerate", Sarkozy a decis sa actioneze unilateral, fara acordul omologilor sai. Exemplul Frantei a fost urmat si de Olanda, intarind imaginea dezbinarii pe care o ofera azi Europa.
In care, din nou, fiecare pare a actiona pe cont propriu, dupa cum o dicteaza interesele de moment. Decizia franceza e dur criticata de "Corriere della Sera", cotidianul italian cu cel mai mare tiraj. "Este o minciuna sa sugerezi ca, in absenta Schengen, am fi mai in siguranta", spune lucrurilor pe nume ziarul.
Dupa cum tragic au demonstrat-o atentatele de la Londra, teroristii nu se mai impiedica de controalele vamale sau de vize, fiind deja cetateni nascuti si crescuti in UE sau, cine stie, in "spatiul Schengen". Ponoasele de pe urma suspendarii tratatului de catre Franta le vor trage tot esticii sau alti amarati in cautare de lucru pe la casele bogatilor Europei.
