Tot ceea ce Guvernul s-a straduit sa economiseasca pentru a se incadra in tinta de deficit bugetar de 0,7% din PIB, convenita nu cu mult timp in urma cu Fondul Monetar International, a fost inghitit de inundatii.
Cele peste 10.000 miliarde lei promise pentru refacerea zonelor calamitate vor fi obtinute, in principal, pe baza cresterii cheltuielilor guvernamentale cu 0,3% din PIB (7.100 miliarde lei), au declarat pentru Adevarul surse din cadrul Executivului.
Restul banilor, adica 3.000 miliarde lei, vor fi asigurati din veniturile colectate suplimentar la buget si realocarea imprumuturilor externe. Majorarea deficitului bugetar la 1% din PIB a devenit singura solutie posibila de obtinere a banilor necesari.
Bugetele majoritatii ministerelor, dotarile acestora, proiectele de infrastructura pentru 2005, cheltuielile cu salariile fusesera amputate la ultima recitificare bugetara.
Potrivit unor surse apropiate negocierilor cu FMI, institutia internationala si-a dat un acord de principiu pentru rediscutarea tintei de deficit bugetar pe acest an, cu conditia ca partea romana sa aiba mai intai o evaluare reala a pagubelor.
Dimensionat la doar 100 miliarde lei prin Legea bugetului de stat, Fondul de Interventie la dispozitia Guvernului a fost majorat dupa inundatiile din vestul tarii cu 4.170 miliarde lei si de joi cu alte 10.000 miliarde lei.
Pentru asigurarea banilor necesari, reprezentantii partidelor politice si ai societatii civile au propus si solutii nastrusnice, printre care luarea acestor bani de la Loteria Nationala, din fondurile alocate repararii Stadionului "Lia Manoliu". Potrivit fostului ministru de Finante Mihai Tanasescu, sunt cateva variante de luat in discutie.
"In primul rand, autoritatile locale ar putea sa fie imputernicite prin hotarare de guvern sa angajeze imprumuturi imediate din Contul General al Trezoreriei in care se gasesc acum 22.000 miliarde lei.
Pe de alta parte, orasele mari din zonele afectate de inundatii ar putea accede catre surse de creditare pe pietele de capital interne si, nu in ultimul rand, anumite cheltuieli bugetare efectuate de minister, spre exemplu cele cu dotarile, ar putea fi anulate". Banii necesari ar putea sosi in 24 de ore, daca se recurge la prima cale, spune Tanasescu.
Tariceanu minimalizeaza deficitul cauzat de inundatii
Inundatiile din ultima perioada compromit respectarea acordului semnat de Romania cu FMI. Cheltuielile neprevazute pe care statul este nevoit sa le faca in perioada urmatoare vor mari deficitul bugetar propus pentru anul acesta. "Cand suntem intr-o situatie de acest fel, lasati-ma sa cred ca este mai important sa gestionez criza.
Si problema macroeconomica ne intereseaza, dar nu inseamna ca n-am sa depasesc cele 1.000 de miliarde de lei vechi deficit bugetar de care mi se cere sa tin seama neaparat", a declarat primul-ministru. Calin Popescu Tariceanu crede ca probleme apar numai daca banii care depasesc limita impusa de FMI aduc inflatie sau alte efecte economice negative.
In situatia data, deficitul bugetar va aparea din cauza costurilor uriase necesare refacerii rapide a infrastructurii rutiere si feroviare a tarii. Tariceanu considera ca, in ciuda tuturor necazurilor, la nivelul economiei Romaniei, tintele de inflatie (7 la suta) si de crestere economica (6 la suta) vor fi respectate.
Inundatiile nu degreveaza firmele de obligatiile contractuale
"Situatia catastrofala din Romania se califica in mod obligatoriu ca fiind un caz de forta majora, insa exista firme romanesti in care acest concept este trecut cu vederea", ne-a declarat Dan Borbely, Partner in cadrul Casei de Avocatura Tuca& Asociatii.
El subliniaza ca, in cazul in care partile nu au reglementata contractual aceasta situatie a intervenirii unor cazuri de forta majora, in principiu, partea care nu-si poate exercita obligatiile ca urmare a intervenirii unui astfel de caz ramane raspunzatoare in fata celeilalte parti.
"Cu toate acestea, consideram ca este posibil ca in instanta acest comerciant sa te apere cu succes in fata pretentiilor celeilalte parti, in baza explicatiei ca nu si-a putut indeplini obligatiile ca urmare a intervenirii unui caz de forta majora evident si cunoscut tuturor. Societatile comerciale ar trebui sa isi anunte partenerii contractuali de acest caz de forta majora".
Distrigaz-Sud, pagube de zeci de miliarde pe zi
Cea mai periculoasa situatie este cea de la Focsani, unde Distrigaz-Sud s-a decuplat de la conducta Transgaz, care s-a rupt. "Au ramas fara gaze 9.500 de gospodarii, 1.409 asociatii de locatari si 494 de agenti economici. Pierderile sunt de zeci de miliarde de lei pe zi", ne-a declarat Florin Georgescu, purtatorul de cuvant al Distrigaz-Sud.
La Ramnicu Sarat, unde exista riscul ca unul din pilonii unui pod sa cedeze, pe sub pod trece o conducta a Distrigaz. Aceeasi situatie este valabila si pentru Distrigaz-Nord. "Avem mari probleme cu conductele din zona Bacaului. Nu am cuantificat pierderile, dar acestea sunt mari", sustine Virgil Metea, directorul Distrigaz-Nord.
Laminorul Focsani pierde 10 miliarde lei pe zi
Intre cei 409 de agenti economici ramasi fara gaze este si Laminorul Focsani. In prezent, 70 la suta din cei 480 de angajati au fost trimisi acasa. Pierderile zilnice sunt estimate la 10 miliarde de lei.
Haos in carbune
Productia de lignit a Societatii Lignitului Oltenia este grav afectata. Carierele de suprafata au fost inundate. Constantin Balasoiu, directorul general al Centralei Isalnita, ne-a declarat: "Lignitul care nu mai poate ajunge la Timisoara se duce la Craiova. Ei au insa mari probleme".
Sunt mari probleme si cu transportul huilei de la SN Huilei Petrosani catre Centrala Mintia Deva, dar directorii se feresc sa faca declaratii.
Alexandru MOISE , Dan STRAUT , Doru Cireasa , Elena PARVU
