Prima mare lucrare cu sovieticii a durat 5 ani. La Stanca Costesti s-a mutat granita Romaniei cu 1,5 km. Intr-o noapte s-a realizat fasia. Se puteau construi 5 sau 8 centrale de 15 MW. S-au facut doar doua. Organizarea de santier a fost o munca titanica. Coruptie la cel mai inalt nivel. De la prim-secretarii judetelor pana la Dascalescu. Barajul avea 60-70 m inaltime.
Tot atat ciment s-a injectat in stanca. Fier-beton de la rusi, ocolind vama. "Rusii au furat de la noi sute de ani. Acum imprumutam si noi un pic de la ei", isi aminteste Liviu Gutiu.
600 litri de motorina cu un sfert de coniac
"Cand am preluat directoratul de la Mosora omul ala mi-a dat un caiet. Uite, vezi ca ai aici un sef de santier cutare, vezi ca asta are probleme cu un copil, are gura de lup. Ajuta-l la doctor la Iasi. Nu trebuie sa se gandeasca la alte probleme personale toata ziua.
Trebuie sa le rezolvi toate problemele sociale si personale", povesteste Liviu Gutiu, fost director Hidrotehnica, grupul de santiere Moldova. "Bascalia era mare. Aveam masina cu numarul 106 si aveam cota de 100 de litri. Cum sa ma descurc in 8 judete?", spune fostul director. Rusii aveau depozitele aproape. Motorina, care era cateva copeici litrul.
Cu un sfert de coniac romanii faceau plinul de la ei. 600 de litri. Conform intelegerii, tot ce insemna fier-beton venea de la rusi. Se aducea prin Iasi. Multa birocratie, coruptie, manipulari. Costurile cresteau cu 15-20%. Gutiu sustine ca le-a rezolvat prin "relatii". Rusii au adus marfa direct in depozitul romanesc. Cu masina lor. Au ocolit vama.
In Stanca Costesti, conform proiectelor de executie, n-au intrat nici 3.000 tone de fier-beton. S-au adus aproape 14.000 de tone. Rusii produceau fier de diametru mare - fi 40, fi 60. S-a "tratat" cu ei pentru ca aveau nevoie alte baraje din tara. La noi era 2-3 lei kg de fier-beton, la rusi nici 50 de bani. Totul se aranja intre directorul sovietic si omologul sau roman.
"3.000 de tone s-au bagat la Stanca, restul s-a pus la alte lucrari", isi aminteste Gutiu.
A fost anchetat pentru atentat la frontiera
La Stanca-Costesti frontul de barare are 3 km. Nodul hidrotehnic, inclusiv barajul, s-a impartit in doua. Barajul propriu-zis a fost facut de rusi. "S-au construit doar doua centrale de 15 MW. Se puteau face 5 sau 8 centrale de 15 MW, chiar daca nu functionau din plin", spune Gutiu. Cu mutarea frontierei a fost mai greu. Gutiu isi aminteste cum s-a realizat incinta de lucru.
Rusii si-au retras 1,5 km din zona Costesti (cum ii spuneau ei) pe teritoriul URSS. La noi Consiliul de Stat nu dadea decretul. Trebuia mutata frontiera cu 1,5 km. O bucla de 15 km. "M-am dus la prim-secretarul judetului, unul pe nume Duminica, si la seful Securitatii, Stefan", povesteste Gutiu. Cu o parte din salariati si cu seful de santier au mutat frontiera.
S-a amenajat totul: stalpi de beton, cu garduri cu sarma ghimpata, cu iluminat. Intr-o noapte, cu 200 de oameni si cu masini de la Bacau. Fasia avea o latime de 15 m. In schimbul unui grajd la CAP au capatat vreo 30 de tractoare. Intr-o singura noapte s-a realizat fasia. Gutiu a fost anchetat pentru atentat la frontiera. "Putem sa te executam". "Intai ma decorati, pe urma...
" Rusii (de fapt basarabenii) au patimit. S-au imbatat si au cantat romaneste, dupa care au disparut. Erau in comisia de geologi, de curatare a lacului, diversi specialisti. N-aveau voie sa spuna ca sunt romani. Directorul Gutiu a fost anchetat din nou. Era prieten cu Urzica, primul secretar al raionului Riscani.
"De unde sa stiu eu ca era unul dintre cei mai mari kaghebisti? Pe teritoriul Riscaniului se realiza Stanca - Costesti. Normal ca m-am imprietenit, ca aveam nevoie. Mai ciupeam si noi", spune Gutiu.
O tona de motorina = un apartament
Directorul Gutiu a fost implicat in proiecte importante: Galbeni, Racaciuni si Beresti. Lucrarile au inceput in '80. Se aranjau repartitiile cu prim-secretarii. Erau probleme cu angajatul sotiilor, cu copiii la diverse scoli. Oamenii trebuiau sa stea undeva, voiau casa. "Toti imi cereau. La Raul Mare, Slatina, Cernavoda... Nu stiu cat e de grav...
Ma duceam la prim-secretar cu cota de motorina, cu acumulatori, cu anvelope", spune Gutiu. A recurs la metode semioficiale. La Piatra Neamt o tona de motorina - un apartament. "Ei nu aveau cota de motorina, eu ma duceam cu 100 tone de motorina si luam 100 de apartamente." Gutiu spune ca a avut numeroase intalniri cu Iliescu si Drozdenko, ambasadorul URSS in Romania.
Iliescu a venit in vizita mai intai ca prim-secretar de Iasi si ca director la Ape. "Eram in masina cu Drozdenko si cu Iliescu. Iliescu a inceput sa-i critice pe boierii partidului. Pe baietii lui Patilinet, copiii lui Ceausescu, dezmatul de partid. Domnu' Iliescu, eu ma dau jos din masina, ca n-am parinti ilegalisti ca dv. Asta are microfoane in masina.
Drozdenko a zis ca nu are", povesteste Gutiu. L-a admirat pe Iliescu. Dupa ce a ajuns presedinte, Iliescu nu l-a mai bagat in seama.
Uitat de Iliescu
Recent, Gutiu Liviu, fost director Hidroelectrica - Grupul de Santiere Moldova, si-a primt pensia. Vreo 5 milioane de lei. Gutiu a construit zeci de hidrocentrale si amenajari hidrotehnice in Romania. A avut in subordine 7.000 de oameni. Acum are o pensie de 10 ori mai mica decat securistii care-l supravegheau. Locuieste intr-un simplu apartament in Berceni.
Dupa ce s-a terminat centrala de la Bicaz, au inceput lucrarile pentru alte 12 centrale pe Bistrita. A realizat hidrocentrala de la Stanca - Costesti la termen. "Cea mai mare durere a mea, domnule, e ca nu m-au invitat la sarbatorirea a 25 de ani de la terminare." A rezultat una dintre cele mai reusite lucrari hidroenergetice. Mai mare decat Bicazul (1,28 miliarde metri cubi acumulare).
In 2003, la 25 de ani de la punerea in functiune, conducerea Botosaniului si fostul presedinte Iliescu au sarbatorit Stanca - Costesti. Gutiu nu a fost invitat.
