In momentul de fata, un act normativ de modificare a Legii falimentului se afla pe masa presedintelui pentru promulgare. Un alt proiect, tot cu modificari substantiale la aceeasi lege, a fost postat pe site-ul Ministerului Justitiei pentru dezbateri publice. Intrucat cele doua acte normative nu sunt “puse de acord”, putem sa ne asteptam si la modificarea modificarilor in viitorul apropiat
De la intrarea in vigoare a Legii nr. 64/1995 privind reorganizarea si lichidarea judiciara, aproape toate dispozitiile acesteia au fost modificate, pana in momentul de fata existand peste 200 de interventii pe articole.
Proaspata lege adoptata de parlament modifica alte 19 articole, iar cea aflata in dezbatere publica intervine pe 115 dispozitii, in conditiile in care legea are in total 151 de articole.
Majoritatea membrilor Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare considera ca a venit timpul pentru regandirea filozofiei legii si realizarea unui proiect unitar care sa reuneasca toate dispozitiile referitoare la faliment, care sa ramana neschimbat o perioada mai lunga.
Cu privire la noul proiect al Ministerului Justitiei, Arin Stanescu, presedintele UNPRL, ne-a declarat ca modificarea este buna, intrucat face niste indreptari, reglementeaza institutia falimentului simplificat, dar nu raspunde necesitatilor. “Pana acum s-au adus nenumarate modificari acestei legi: in 1997, in 2002, 2003 si 2004.
Ne facem de ras tinand-o tot asa! Trebuie sa avem un cadru normativ stabil si unitar, care sa reglementeze intregul ansamblu al procedurilor referitoare la faliment si care sa ramana asa cel putin cinci ani de acum incolo.
In contextul legislativ actual, dispozitiile referitoare la faliment se gasesc dispersate in diferite legi: pentru institutiile de credit, pentru banci, asigurari sau societati de investitii financiare. Ar trebui sa se ajunga la realizarea unui cod al insolventei, care sa reuneasca toate aceste dispozitii. Pe de alta parte, procedura falimentului trebuie despartita de procedura reorganizarii.
Intrucat reuneste cele doua proceduri, pe cea a reorganizarii judiciare si pe cea a falimentului, legea actuala nu acorda nicio sansa reorganizarii judiciare deoarece o societate care ajunge in fata instantei “pe Legea 64” este etichetata din start drept “falita”, a precizat Arin Stanescu.
Modificarile din legea aflata la promulgare
Noile reglementari din legea care se afla la promulgare vizeaza planurile de reorganizare, care vor fi votate de trei grupuri de creditori, si nu de cinci grupuri, cum prevedea vechea legislatie. Creditorii aflati in conflict de interese, respectiv cei care sunt actionari, administratori sau manageri, nu vor mai avea drept de vot.
O alta modificare vizeaza evitarea situatiilor in care statul poate deveni din creditor actionar, fara acordul sau. Aceasta era o anomalie pentru ca, prin votul altora si fara acordul sau, statul se putea transforma din creditor in actionar al societatii supuse reorganizarii.
Daca planul de reorganizare esua si se ajungea la faliment, statul nu mai primea nimic pentru creanta sa deoarece era actionar, nu creditor. Pentru eliminarea acestor situatii, in proiectul de lege se prevede obligativitatea acordului creditorului in cazul conversiei creantelor.
Este esentiala si schimbarea referitoare la modul de valorificare a activelor, in cazul lichidarii. Daca acum primeaza negocierea directa, modificarea vizeaza vanzarea bunurilor la licitatie publica. Numai daca nu se pot vinde in acest mod se va trece la negocieri directe, dupa expirarea termenului de 10 zile de la efectuarea publicitatii in ziarele de larga circulatie.
Modificarile din proiectul in dezbatere
Schimbarile din noul proiect incep chiar de la titlul legii. Aceasta nu se va mai numi “Lege privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului”, ci „Lege privind procedura insolventei”. Proiectul contine peste o suta de interventii pe articole, insa modificarea cea mai importanta se refera la procedura simplificata a falimentului.
Aceasta se va aplica debitorilor aflati in stare de insolventa care sunt comercianti persoane fizice sau asociatii familiale, dar si altor categorii de comercianti care indeplinesc cel putin una dintre urmatoarele conditii:
- cifra de afaceri anuala evidentiata in ultimele situatii financiare este mai mica de 1 milion RON;
- activul total, evidentiat in ultimele situatii financiare ale debitorului, este mai mic de 1 milion RON;
- debitorul are un numar de salariati mai mic de 15, stabilit la sfarsitul lunii anterioare formularii cererii de deschidere a procedurii simplificate de insolventa;
- nu detine nici un bun in patrimoniul sau si/sau actele si documentele sale contabile nu pot fi gasite si/sau administratorul nu poate fi gasit, sediul nu mai exista ori nu corespunde adresei mentionate la Oficiul Registrului Comertului;
- nu a prezentat, in termen de 10 zile de la declansarea procedurii falimentului, documentele care trebuie sa insoteasca cererea de faliment.
Pentru celeritatea procedurii de insolventa, instanta poate stabili, pentru creditorul care a solicitat deschiderea procedurii de insolventa sau administratorul judiciar desemnat, indatoriri in ceea ce priveste prezentarea probelor cu inscrisuri, relatii scrise, poate solicita la interogatoriu persoanele identificate ca facand parte din administratia societatii, asistenta si concursul acestora
la efectuarea actelor de procedura, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.
Cele doua documente nu sunt coroborate
Obiectivul declarat al legii deja adoptate privind modificarea procedurilor de reorganizare si faliment este simplificarea acestora. Dar si celalalt proiect de lege, care vine din urma, contine alte dispozitii de simplificare.
Cele doua acte normative referitoare la modificarea procedurii falimentului - unul pe cale sa intre in vigoare, celalalt in faza de proiect - nici nu sunt coroborate intre ele, a mentionat Arin Stanescu, presedintele UNPRL Prin urmare, ne putem astepta si la alte modificari pentru punerea de acord a dispozitiilor din ultimele legi.
