Legile justitiei, care vor fi probabil promulgate in aceasta saptamana de presedintele Traian Basescu, propun, cel putin in spiritul lor, eliminarea factorului politic din actul de justitie.

Daca viitoarea putere va reusi sa adopte dupa anticipate articolele respinse de Curtea Constitutionala, introducerea concursului, limitarea mandatelor si a cumulului de functii, respectarea varsei de pensionare, exista premisele crearii unor institutii independente in justitie.

Cu o singura conditie: majoritatea sa reziste reflexului partitocratic de a-si promova propriile cadre in locul celor ale fostei puteri.

Fara a face un proces de intentie partidelor la guvernare, exista precedente care conduc spre concluzia ca toate formatiunile politice romanesti sufera de aceasta tendinta constatata de politologi in societatile post-totalitare („sub forma pluralismului, o versiune tentaculara a partidului unic”).

Partitocratia este definita ca un reflex al partidelor politice de a ocupa functii din sfera publica in detrimentul elaborarii si realizarii de politici in interesul cetateanului.

Odata ajuns la putere in Romania, un partid isi promoveaza membrii sau clientii politici in fruntea unor institutii din domenii care in societatile democratice nu tin de sfera politicii de partid - sanatate, cultura, educatie, economie, justitie - sau functioneaza potrivit unor mecanisme care previn politizarea lor.

Criza institutionala

Criza care va duce Romania in anticipate este o consecinta a contaminarii partinice a institutiilor din sistemul de justitie.

Desi pare la prima vedere doar o incercare de a mentine privilegiile de casta ale magistratilor, decizia Curtii conduce in realitate la perpetuarea in functiile din sistemul de justitie a unor oameni numiti de administratia PSD, cu legaturi de rudenie (Serban Stanoiu, judecator la Curtea Constitutionala, este sotul fostului ministru PSD al justitiei) sau de trecut politic cu fostul partid de

guvernamant. Un exemplu este Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, fost consilier pe probleme juridice al lui Ion Iliescu, numit de Ion Iliescu si care potrivit noii legi ar fi urmat sa paraseasca imediat conducerea institutiei.

De remarcat ca nu opozitia, actuala putere, a contestat cel mai vocal numirile unor magistrati apropiati ai PSD la Curtea Constitutionala, respectiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ci organizatiile societatii civile. De altfel, Ion Predescu, fost senator PSD, a ajuns la Curtea Constitutionala si cu voturile PNL si PD.

Pentru ca fiecarui partid i se pare firesc ca o data ajuns in varful piramidei sa preia de la fosta guvernare controlul asupra organismelor publice.

Politizarea institutiilor din sistemul de justitie s-a petrecut prin vointa si complicitatea intregii clase politice, iar esecul guvernului Tariceanu de a promova un act normativ in favoarea depolitizarii sistemului de justitie se datoreaza si compromisurilor din trecut.

Puterea totala si antidotul UE

Reflexul partitocratic poate fi identificat si la actuala putere, in apelurile lui Emil Boc, presedintele PD, pentru preluarea totala a puterii in teritoriu, dar si in decizia PNL, UDMR si PUR de a schimba consiliile de administratie ale societatilor publice de radio si televiziune.

Partitocratia poate fi, cel putin teoretic, combatuta cu legislatia UE. Depolitizarea administratiei locale va fi posibila dupa adoptarea legilor descentralizarii solicitate de Uniune si pritocite la Ministerul Administratiei si Internelor.

Transferarea structurilor deconcentrate, spre exemplu, in subordinea consiliilor locale va presupune numirile la conducerea directiilor de cultura, sanatate si invatamant prin concurs, si nu pe baza deciziei de partid, ca in prezent.

Aceeasi evolutie este previzibila si pentru societatile publice de radio si televiziune, independente potrivit legii, dar cu butoanele de comanda la partidul aflat la putere, in aproape toate administratiile postde-cembriste.

Noua lege de organizare pentru societatile Radio si TV, elaborata de reprezentanti ai PD si PNL, are ca miza profesionalizarea celor doua institutii prin numiri pe baza de concurs.

Basescu, mereu surprinzator

Adversarul cel mai inversunat al partitocratiei, cel putin la nivelul discursului public, este Traian Basescu. El a afirmat in toate interventiile publice ca institutiile sunt deasupra persoanelor, si daca acestea dovedesc eficienta si respectarea legalitatii, atunci nu exista nici un motiv pentru a opera schimbari la varf.

Presedintele s-a pronuntat in legatura cu institutiile din sistemul de justitie si siguranta nationala, si recent in privinta deciziei Curtii Constitutionale. Tot Traian Basescu a refuzat sa-si numeasca un reprezentant in consiliile de administratie ale Radioului si TVR-ului, invocand necesitatea de a depolitiza cele doua institutii.

Efectele partitocratiei

„Unul dintre efectele orientarii dominante a partidelor spre functii, in defavoarea concentrarii pe politici - scria sociologul Calin Anastasiu in „Revista 22” -, este declansarea unui proces de colonizare a spatiului economic, administrativ si institutional de catre partidele care vin la guvernare.

Pe aceasta baza se instituie un transfer continuu, ilicit si falimentar de decizii politice in sfere aflate cu totul in afara politicului. Un alt efect, la fel de devastator si de putin familiar regimurilor autentic democratice, este clientelismul.”

Italia, instabilitate si coruptie

Partitocratia a devenit sinonima cu Italia postbelica macinata de scandaluri politice si de coruptie. De altfel, termenul a fost pronuntat prima data in 1949 la Universitatea din Florenta, pentru a critica imixtiunea generalizata a partidelor in toate domeniile vietii publice.

Italia a avut, pana in 1997, 55 guverne, caderea lor fiind determinata de intelegeri intre liderii partidelor politice parlamentare si nu prin vointa legislativului. Guvernele de la Roma s-au aflat in permanenta sub supravegherea partidelor politice si a elitelor lor.