Europarlamentarul Uniunii Crestin Sociale Bavareze, Markus Ferber, e un exemplu tipic pentru adversarii aderarii Romaniei in 2007. Sanctioneaza pe loc orice greseala, orice ezitare a autoritatilor. Parlamentul European nu mai poate interveni decat consultativ in procesul de aderare.

Acum, destinul Romaniei se joaca intre Bucuresti, Comisia Europeana si Consiliul format din liderii celor 25 de state membre UE. Acestia pot decide aplicarea clauzei de salvgardare, adica amanarea cu un an a aderarii. Iar atmosfera in unele din aceste state nu e tocmai favorabila Romaniei.

Predescu, Ninosu, Gaspar, Stanoiu-sotul si alti dinozauri pesedisti care pazesc Curtea Constitutionala nu fac decat sa le dea apa la moara adversarilor aderarii Romaniei. Va indoiti ca niste judecatori care par ca dorm si cand sunt treji pot cauza probleme asa de mari? Cititi acest interviu cu Markus Ferber si va veti convinge ca situatia e grava.

Rep. - In primavara erati foarte pesimist privind posibilitatea aderarii Romaniei in 2007 sau 2008, sugerati chiar ceva mai tarziu. Sunteti acum mai optimist?

Markus Ferber - Nu sunt mai optimist din moment ce avem decizia Curtii Constitutionale. Asta arata ca Romania nu va fi in stare sa indeplineasca toate criteriile de aderare.

Cred ca acum, dupa aceasta decizie a Curtii Constitutionale, 1 ianuarie 2007 este de nerelizat si sper ca, in urmatorul raport, Comisia sa propuna folosirea clauzei de salvgardare si atunci Consiliul European va decide.

Rep. - Dar, ca europarlamentar, nu mai puteti influenta acest proces.

Markus Ferber - Parlamentul european poate sa faca o rezolutie, si o vom face dupa raportul Comisiei. In cazul in care Comisia nu va cere ea aplicarea clauzei de salvgardare, eu voi incerca sa introduc o fraza prin care se cere Comisiei sa faca aceasta recomandare. Acesta e singurul lucru pe care-l putem face, o rezolutie la raportul Comisiei.

"E foarte "interesant" ca justitia decide asupra reformei justitiei"

Rep. - De ce e atat de importanta decizia Curtii Constitutionale, incat sa cereti clauza de salvgardare?

Markus Ferber - Era evident ca aceasta reforma a sistemului de justitie in Romania este una din cele mai importante teme ale aderarii. E un criteriu foarte important care nu e indeplinit. E foarte simplu.

Rep. - Da, dar cine e de vina?

Markus Ferber - Nu e treaba UE sa dea vina pe cineva, dar cred ca e foarte "interesant" ca justitia decide asupra reformei justitiei (rade).

Rep. - UE a acordat fostului guvern socialist premiul inchiderii negocierilor, iar acum, aceeasi UE poate aplica unei administratii liberal-democrate clauza de salvagardare. Poate fi pedepsit un guvern nou, reformist, care a mostenit multe problemele legate de sistemul de justitie si coruptie si e blocat de Curtea Constitutionala dominata de fosti pesedisti?

Markus Ferber - Intr-adevar, ridicati o problema grava. In primul rand, Comisia s-a schimbat, iar domnul Rehn (n. red. - comisarul pentru extindere) actioneaza mai serios si tinand mai mult cont de fapte decat a actionat domnul Verheugen. In al doilea rand, in ultimii ani am primit orice de la Romania, cu exceptia adevarului. Comisia a crezut in hartii, nu in realitati.

Aceste lucruri s-au schimbat.

Cred ca aceasta acuzatie nu va fi foarte serioasa, din moment ce noi am primit doar minciuni de la cei care au fost la putere. Noi nu pedepsim guverne sau popoare, incercam sa convingem candidatele ca trebuie sa indeplineasca ce s-a negociat. Oricine este la putere in Romania trebuie sa faca aceasta reforma a justitiei.

Iar socialistii au esuat, de aceea ea este pe agenda, ei au avut foarte mult timp sa o faca.

Verheugen, problema interna a Uniunii Europene

Rep. - Credeti ca fosta Comisie a fost prea indulgenta, prea flexibila cu Romania?

Markus Ferber - Fosta Comisie a incercat sa faca rapoarte care erau acceptate in Consiliu. Daca domnul Prodi simtea ca in special Franta si Germania voiau ca Romania si Bulgaria sa adere in 2007, el a pregatit lucrurile astfel. Aflam ca acum Consiliul isi regandeste pozitia dupa experienta unui an de la aderare a zece noi state, ca oamenii gandesc diferit decat guvernele lor.

De aceea, si guvernul francez isi reanalizeaza pozitia.

Rep. - Dar, din punctul dumneavoastra de vedere, a fost o decizie buna sau rea cand Comisia a decis inchiderea tuturor capitolelor de negociere cu Romania?

Markus Ferber - A fost o decizie proasta, pentru ca patru comisari si patru directorate generale - industrie, competitie, mediu si justitie si afaceri interne - au facut diferite remarce, iar domnul Verheugen a facut presiuni asupra tuturor. De aceea negocierile de aderare au putut fi inchise la sfarsitul lui 2004. Altfel, cred ca acum am fi negociat in continuare in aceste domenii.

Rep. - In ce sens a facut Verheugen presiuni?

Markus Ferber - Potrivit informatiilor mele, el a spus fiecaruia dintre acesti comisari: tu esti ultimul, tu chiar vrei sa opresti intregul proces? Si fiecare din acestia patru a spus: nu, nu vreau sa fiu ultimul. Astfel el a reusit in cele din urma inchiderea celor patru capitole.

In special in legatura cu justitia si afacerile interne, chiar Consiliul a intrebat daca sunt sau nu indeplinite criteriile.

El a spus: da, am acordul domnului Vittorino, in cele din urma a fost Frattini, dar totul a fost realizat cu serviciile lui Vittorino. Iar eu cred ca nu e un lucru serios, nu asa ar trebui sa trateze UE. Aceasta in sine este o problema interna europeana, nu vreau sa dau vina pe Romania, e o problema a UE.

"Macelarul polonez", Merkel si Europa

Rep. - Cum poate influenta procesul de extindere, in particular Romania, o posibila victorie a candidatului dumneavoastra, Angela Merkel, in alegerile din toamna?

Markus Ferber - Cred ca va exista o continuitate a politicii externe si a politicilor europene, asa ca Germania va ratifica Tratatele de aderare. Dar Germania va sustine si o propunere a Comisiei privind folosirea clauzei de salvgardare, daca va exista o astfel de recomandare.

Germania va incerca sa redevina un partener important in UE si cred ca pozitia noastra va fi buna ca pod intre noile membre foste comuniste si vechea UE. De asemenea, va fi si o legatura dinspre vechile state membre, in care exista atatea ingrijorari; am vazut la referendumul din Franta ingrijorarea fata de muncitorii polonezi.

Rep. - Celebrul "instalator polonez"...

Markus Ferber - Da, acesta a fost unul din argumente.

Rep. - Dar nu va e frica si dumneavoastra de "instalatorul polonez"?

Markus Ferber - Nu, in Germania nu e "instalatorul", e "macelarul polonez".

Rep. - Va e frica de "macelarii polonezi"?

Markus Ferber - Sunt destui, dar nu asta e problema. Germania trebuie sa redevina competitiva in Europa. Asa e si pentru Franta. Nu e o problema a extinderii, problema e ca Franta nu a fost capabila sa-si dezvolte economia pentru a confrunta problemele secolului XXI. E o problema a Italiei, a Germaniei, a Frantei, iar extinderea face ca aceasta presiune sa fie vizibila.

Fara extindere poti supravietui cativa ani mai mult intr-o economie necompetitiva. Dar, in mod serios, este o problema franceza, germana, nu una europeana.

Rep. - Si ce se va intampla cu motorul franco-german daca Angela Merkel castiga?

Markus Ferber - Deocamdata, motorul franco-german nu functioneaza si nimeni nu-l accepta. Cu doamna Merkel cred ca va fi revenire la vechiul motor functional franco-german, care nu este o super-Europa ce-i conduce pe ceilalti, ci e un motor care le da celorlalti sansa sa vina alaturi.

Dupa cum stim, in 2007 sunt alegeri prezidentiale in Franta si doamna Merkel va continua sa fie cancelar german dupa ce Chirac nu va mai fi presedinte al Frantei.

Rep. - Va astepta alegerile din Franta, din 2007...

Markus Ferber - Ea are legaturi foarte bune cu posibilii succesori ai domnului Chirac.

Din nou Ferber si Romania

Rep. - Ca sa revenim la Romania... Deci va fi 2007 sau 2008.

Markus Ferber - Asa sunt Tratatele. Tratatele spun 2007 sau 2008, nu e altceva scris in aceste Tratate. Va fi cel mai tarziu pe 1 ianuarie 2008, pentru ca nu vad sa existe vreo ocazie de a redeschide negocierile pentru Tratatele de aderare.

Rep. - Dar v-ati fi dorit o redeschidere?

Markus Ferber - Nu a existat nici o oportunitate pentru a cere asa ceva. Ultima sansa era ca Parlamentul European sa respinga Tratatul si de aceea m-am luptat pentru asta. Dupa ce acest demers a esuat, toate lucrurile au fost realizate la nivelul UE, cu exceptia acestui proces de monitorizare al Comisiei si a rapoartelor.

Rep. - S-ar putea spune ca duceti un razboi personal contra Romaniei. Cum raspundeti?

Markus Ferber - Nu duc un razboi personal si nu am fost singurul care a votat asa. Ce vreau eu e ca UE sa se intareasca.

Dupa toate aceste probleme pe care le-am avut, in special cu Bulgaria si Romania, probleme care nu sunt rezolvate si care vor continua din cauza deciziei Curtii Constitutionale din Romania, cred ca, in calitatea mea de europarlamentar, trebuie sa apar tot ce am realizat in UE, pentru ca UE sa aiba o sansa de a supravietui si dupa o extindere.

Iar asta s-a facut inainte ca Marea Britanie, Irlanda si Danemarca sa devina membre ale UE, era Charles de Gaulle atunci, la fel a procedat Europa inaintea aderarii Greciei, Spaniei si Portugaliei. Eu eram membru al Parlamentului European cand au aderat cei zece, sunt europarlamentar cand adera Romania si Bulgaria.

In toate aceste procese de extindere trebuie sa aparam toata mostenirea noastra europeana comuna realizata de la declaratia lui Robert Schuman, din 1950 incoace. Aceasta e obligatia mea. De asta lupt impotriva aderarii Turciei, pentru ca, din punctul meu de vedere, va distruge Europa asa cum o cunoastem, cred ca asta e datoria mea ca membru al Parlamentului European.