Efectele negative ale respingerii Constitutiei europene in Franta si Olanda au fost simtite cel mai puternic in regiunea Marii Negre, noteaza un studiu realizat de Michael Emerson, Senior Researcher al Centrului pentru Studiul Politicilor Europene de la Bruxelles (CEPS), si preluat de Euractiv.ro.
Paradoxal, observa autorul, acest impact vine intr-un moment favorabil pentru regiune, in care statele dadeau semne ca pot conlucra pentru dezvoltarea democratiei.
Primele afectate de esecul referendumurilor din Franta si Olanda, apreciaza studiul CEPS, sunt Romania si Bulgaria, ce au semnat Tratatele de aderare si care asteapta acum ca acestea sa fie ratificate in parlamentele nationale ale statelor UE.
Autorul studiului noteaza concluziile incurajatoare ale Consiliului Europei din iunie, dar avertizeaza totodata ca ratificarea Tratatului de aderare de catre Franta, spre exemplu, nu este absolut sigura. Mai ales, apreciaza Emerson, daca aderarea Bulgariei si Romaniei este amanata
pana in 2008, iar legea privind ratificarea va fi discutata in parlamentul de la Paris, in mijlocul campaniei electorale pentru prezidentialele din 2007.
Cuvantul-cheie: „pauza”
Pentru statele balcanice si cele de la Marea Neagra, aspirante spre statutul de membru UE, conditiile jocului s-au schimbat. „Pauza” este cuvantul folosit intr-un context unde unitatea de masura pentru urmatorul val al extinderii este deceniul, sustine Emerson.
Sansele Turciei de a obtine statutul de membru deplin al UE au scazut simtitor dupa esecul referendumurilor constitutionale, mai ales in conditiile in care posibilii viitori lideri ai Germaniei si Frantei, Angela Merkel si Nicholas Sarkozy, prefera un „parteneriat privilegiat” pentru Ankara.
Nu mai putin afectate de criza constitutionala a UE au fost statele balcanice Albania, Serbia-Muntenegru, Bosnia sau Macedonia. Un studiu realizat de o comisie condusa de fostul ministru italian de externe, Giuliano Amato, ajungea la concluzia ca UE trebuie sa stabileasca anul 2014 ca termen-limita pentru aderarea statelor balcanice.
Fara aceasta data, preciza amintita comisie, Balcanii ar putea sa cada din nou in razboi civil, iar firavele progrese democratice ar putea fi anulate. In conditiile in care, acum, termenul 2014 nu pare realizabil, noteaza Emerson, UE trebuie sa gaseasca o strategie pentru mentinerea democratiei in Balcani.
Rusia castiga
Moscova, apreciaza studiul CEPS, pare a fi cea care castiga cel mai mult de pe urma crizei constitutionale a UE, asta in conditiile in care economia rusa nu era pregatita pentru o apropiere fata de UE. In vreme ce Ucraina, Georgia si Republica Moldova si-au anuntat cu glas tare dorinta de a adera, UE nu s-a grabit sa incurajeze aceste aspiratii.
Acum, dezbaterile pe aceasta tema sunt impinse si mai mult in viitor, o veste buna pentru Rusia care isi poate relua lupta pentru recuperarea influentei regionale.
In vreme ce UE cere reforme politice si economice usturatoare si ofera perspectiva indepartata a integrarii, Rusia, observa Emerson, nu cere mare lucru si ofera proiecte economice palpabile. Astfel, dupa valul revolutiilor colorate, situatia s-ar putea intoarce, iar gruparile politice care sustin o apropiere fata de Rusia ar putea sa castige sustinere in Ucraina, Georgia si Moldova.
Tendinte pozitive
Tendintele pozitive catre democratie in regiune, apreciaza studiul CEPS, ar putea fi totusi destul de puternice pentru a rezista efectului negativ al scaderii puterii de atractie a UE. In acest sens, Michael Emerson subliniaza importanta unor initiative printre care enumera formarea axei Marea Baltica-Marea Neagra, la care au aderat Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania si Bulgaria.
La fel de importante sunt considerate si revitalizarea GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Moldova), dar si strategia de securizare a Marii Negre, propusa de presedintele Basescu.
