Cauzele actualului blocaj politic sunt institutionale. Exista cauze subiective (cum ar fi orgoliul, nesimtirea, prostia, incultura democratica, incompetenta, lacomia, invidia, resentimentul) pe care nu le mai poti inlatura nici daca le faci liderilor operatie pe creier, le tai mainile cu care fura sau ii trimiti la facultatile de "political science" din Ivy League.
Influenta factorilor obiectivi, cum ar fi inundatiile sau canicula, poate fi diminuata. Ar fi insa nevoie de resurse imense cheltuite cu cap. Intr-o tara ca a noastra poate dura mai mult decat timpul util al vietii noastre. Singurii factori asupra carora se poate interveni eficient sunt cei institutionali.
In istoria postcomunista s-a intervenit de cateva ori asupra lor, inclusiv prin reforma constitutionala din 2003. Dupa cum ne arata insa conjuncturile in care ne-am aflat cu totii de la alegerea ca presedinte a lui Basescu, Constitutia este prea rigida. O constitutie rigida impiedica desfasurarea unei vieti politice dinamice.
Sunt o serie de imposibilitati, ambiguitati, limitari sau complicatii constitutionale care au impiedicat fie partidul care a castigat alegerile parlamentare sa formeze guvernul, fie au blocat initiativa majoritatii postelectorale de organizare a alegerilor anticipate, fie posibilitatea presedintelui de a demite premierul.
Ingineria constitutionala de la baza celor doua legi fundamentale votate pana acum s-a facut mai mult cu gandul la anumite principii rigide decat avand constiinta situatiilor flexibile din realitate.
S-a ajuns la o situatie limita in care fie ca Tariceanu va reusi o constructie politica prin gasirea unei majoritati inedite, cu geometrie variabila, fie ca propriii aliati si prieteni il vor dobori. Experienta de pana acum plus factorii subiectivi enumerati mai sus (si altii) arata ca Romania este dominata de o clasa politica de demolatori, nu de constructori.
Ar fi o minune ca Tariceanu sa reziste dupa ce primeste lovituri succesive din partea sustinatorilor lui Basescu, Stolojan, Stoica din propriul guvern. Am ajuns la situatii comice in care persoane altminteri onorabile invoca sisteme etice existente doar in imaginatia lor.
Mona Musca ne-a dat de inteles ca demisioneaza pentru ca Tariceanu nu demisioneaza! Solidaritatea care a stat la originea intrarii in acelasi partid si Guvern a fost uitata de dragul intereselor conjuncturale, iar Ionut Popescu isi contrazice seful la cateva minute dupa ce acesta incerca sa iasa din situatia dificila in care il pusese colega demisionara.
Tariceanu saracu' este victima propriei ignorante si superficialitati. Cand i s-a transmis ca secretul functionarii Guvernului condus de el consta in alcatuirea unui protocol solid al coalitiei – care ar fi impiedicat episoade de genul celor provocate de Musca, Popescu & Compania – el si consilierii sai fie ca nu au inteles, fie ca s-au facut a nu intelege.
Nu poti conduce un guvern de coalitie fara a-ti lua precautii procedurale solide. Pentru ca el este mai competent la motoare decat la politica, ar trebui sa inteleaga ca nu poti porni la un drum atat de lung si cu obstacole daca nu ti-ai facut revizia completa, daca nu ti-ai facut plinul de combustibil, daca nu ti-ai pus roti potrivite etc.
Liderii partidelor de la noi nu si-au facut temele privind politica de coalitie parlamentara si guvernamentala. Basescu cel putin a sabotat coalitia creata datorita alegerii lui ca presedinte inca din primele zile.
In locul unei constructii bazate pe incredere, loialitate si respectul contractului politic, vedem cosmarul de care am crezut ca am scapat dupa 1996-2000: lovituri pe la spate, nerespectarea intelegerilor, declaratii date prin nesocotirea principiilor comune si ale standardelor de actiune ale coalitiilor, sabotarea unor persoane sau forte politice partenere.
Cu exceptia UDMR, celelalte partide nu au invatat nimic din propria experienta a coalitiilor.
Marea deficienta a generatiei politice Basescu, Tariceanu, Musca, Nastase, Geoana este ca se pricepe mai mult la – politica de imagine, care merge in campanii sau la televizor, dar nu la constructia politica, singura utila pentru guvernare, reforma, integrare, realizarea prosperitatii.
Sunt experti in exploatarea conflictului, dar ignoranti in ceea ce priveste cealalta jumatate a politicului - construirea consensului. Sunt politicieni care topaie intr-un picior. Ca sa mearga normal, in doua picioare, aveau nevoie de manualul ingineriilor politice.
