Tratatul nu este o Constitutie propriu-zisa. E drept ca are o incarcatura simbolica exceptionala si de aceea foarte multi l-au numit "Constitutie"; dar, in buna masura, este o adunare, facuta intr-un mod judicios, de acte normative si reglementari care ajuta Uniunea sa functioneze. Eforturile ce s-au facut in ultimii ani pentru a reforma institutiile arata ca asa este.
Dau doua exemple ca sa vedem distanta intre proiect, intre Uniunea privita ca o entitate imaginata si desenata institutional si realitatea acestei constructii. Sa ne gandim ca Tratatul vorbeste de politica externa si de securitate comuna si in acelasi timp Germania face demersuri extraordinare pentru a obtine un loc in Consiliul de Securitate al ONU.
Din acest punct de vedere, lucrurile sunt aproape la antipozi si acelasi lucru putem spune despre buget. Ce inseamna un buget de cca.
1% din PIB-ul Uniunii pentru o constructie pe care o vrem comuna? Chiar daca am compara cu sistemul american unde exista buget federal si buget local si tot este departe de o constructie comuna in aceasta privinta, iar aplicarea logicii subsidiaritatii nu schimba radical situatia. Acestea sunt fapte peremptorii.
Daca sunt dificultati majore in a da Uniunii o "constitutie", pentru cei care au urmarit atent evolutia Uniunii Europene, mai ales dupa introducerea euro, problemele se rezuma la evidenta ca: in ultimii ani fenomenele de divergenta au dominat pe cele de convergenta.
Este o constatare nu incurajatoare daca admitem ca fara convergenta UE nu are cum sa functioneze bine; deficitul de convergenta genereaza tendinte centrifuge, chiar dezorganizare. De aceea, se fac eforturi, uneori frenetice, pentru mai multa convergenta, intrucat avem o coordonare a politicilor precara.
In Uniune se decide prea putin in materie de politica bugetara comuna, in materie de politica educationala, in cercetarea si dezvoltare tehnologica, care sunt domenii extrem de importante. Scaunului pe care sta Uniunea ii lipsesc picioare! Sa nu uitam ca Agenda Lisabona s-a nascut din ingrijorarea fata de perspectiva mai indepartata avand in vedere insuficientele constructiei Uniunii.
Exista viziuni diferite in privinta evolutiei; aceste viziuni au coabitat uneori mai bine, alteori sub forma unui incest evident, sau a unei mezaliante.
In timp ce Franta si Germania sunt federaliste (mai integrationiste), Marea Britanie are o viziune mult mai "loose" privind miscarea Uniunii; unii spun exagerand, partial, ca viziunea britanica urmareste, in esenta, numai o arie de comert liber. Exista si alte variatiuni privind filosofia constructiei Uniunii.
Din pacate, incapacitatea de a reforma structurile institutionale interne nu ajuta evolutia ei spre o functionare mai buna.
Respingerea tratatului constitutional este doar un simptom al deficitului de convergenta. Acest deficit exista in plan economic, in materie de politici si de formare a pietelor unice. De exemplu, in domeniul serviciilor financiare nu exista piata unica autentica.
Tarile mari isi apara sistemele bancare cu cerbicie; tarile central si est-europene, inclusiv Romania si Bulgaria, sunt mai deschise din acest punct de vedere. Aceasta observatie este valabila si pentru domeniul utilitatilor publice.
Si pe fondul reformelor impuse de tranzitia post-comunista, tarile din Est practica un model de sistem economic mai liberal (in acceptia europeana), care pare sa fie mai bine adaptat presiunilor globalizarii.
Atunci cand vorbim despre UE, trebuie sa facem distinctie intre ceea ce se spune/afirma si ceea ce se practica. Exista o varietate mare de performante economice intre tarile membre, ceea ce este surprinzator pentru cei care gandesc ca UE este o entitate omogena, uniforma, ca peste tot performantele sunt apropiate. Nu este asa.
Tarile scandinave sunt considerabil mai performante decat partea de centru, "miezul" Uniunii, care inseamna chiar tarile fondatoare, cele care au statuat bazele Comunitatii prin Tratatul de la Roma in 1957. "Miezul" este o zona relativ stagnanta economic, care include Germania, Franta, Italia, aceasta din urma fiind economia bolnava mare a Europei.
Si zona sudica este subperformanta, desi Spania nu sta rau in anumite domenii.
PS. Fragmente din interventia la masa rotunda privind Tratatul Constitutional al UE organizata de INAP, SAR si Dilema Veche (iunie 2005); multumesc echipei care a consemnat interventia mea verbala.
