Guvernele din Europa, in special cele care au trupe in Irak si care au sprijinit actiunile SUA din Irak, propun masuri anti-terorism cum nu au mai fost vazute pana acum in aceste tari, in afara situatiilor de razboi.

EurActiv relateaza pe scurt ce masuri au fost luate la nivelul Uniunii Europene si intr-o serie de state membre, precum si reactiile politicienilor, ale grupurilor civice, ale analistilor.

Comisia Europeana

Comisia cauta mai degraba sa urgenteze implementarea masurilor existente decat sa caute noi masuri. Mesajul a fost intarit la o intalnire de urgenta a ministrilor pe 13 iulie 2005. O propunere noua este aceea care priveste telecomunicatiile (v. EurActiv.ro: Dupa atacuri: Telefonul si Internetul la un pas de a fi spionate).

De asemenea, Comisia a prezentat pe 29 iulie un memoriu in care detaliaza masurile adoptate, precum si pe cele propuse in domeniu.

Marea Britanie

Criticii spun ca Marea Britanie are o istorie de legi anti-terorism facute pe picior, iar tratamentul aplicat in cazul IRA - prin metode represive, metode de interogare inumane in procese - nu este convingator.

De la 9 septembrie 2001, guvernul Marii Britanii a introdus mandate de arestare preventiva -"control orders" (prin care cineva poate fi privat de libertate fara proces) si persista in propuneri pentru pasapoarte si carti de identitate biometrice (care sa contina mult mai multe detalii biologice privind o persoana).

In septembrie 2005, in urma ultimelor atacuri, legislatia va fi modificata dupa cum urmeaza:

* vor fi introduse separat infractiuni de comitere a actelor care pregatesc terorismul si frecventarea taberelor de antrenament ale teroristilor;

* va fi introdusa ca un nou tip de infractiune actul de a fi incitat indirect la terorism;

* se vor crea baze de date ale indivizilor cu "comportament inacceptabil".

Guvernul analizeaza de asemenea posibilitatea de a creste durata de detentie fara proces (arestare preventiva) de la cele maximum 14 zile pana la trei luni si sa permita ca dovezile obtinute prin supravegherea telefoanelor sa fie utilizate in proces.

Olanda

Olanda actioneaza pentru a stopa imigratia ilegala cu o lege prin care sotul/sotia unui cetatean olandez sa poata deveni rezident numai daca trece cu bine testul de limba olandeza.

Germania

Din septembrie 2001, guvernul german a sporit gradul de coordonare intre serviciile de urgenta federale si statul german si a infiintat Oficiul Federal pentru Protectia Civila si Raspuns la Urgente (Federal Office for Civil Protection and Emergency Response).

A introdus legi care interzic organizatiile cu scopuri teroriste, monitorizeaza spatiul aerian si au creat o zona interzisa zborului, care va fi mentinuta deasupra terenurilor de fotbal in timpul campionatul mondial din 2006.

Franta

Franta avea deja legi foarte stricte anti-terorism si a luat si mai multe masuri imediat dupa atacurile cu bomba de la Londra. A pus in aplicare masuri urgente in baza Acordului Schengen, care permite reintroducerea controlului la frontiere, prin ridicarea nivelului de securitate si prin impunerea supravegherii transportului.

Guvernul a decis de asemenea sa monteze camere video in statiile de autobuz si Paris pana la sfarsitul 2005. Toleranta zero impotriva predicilor radicale a fost lansata.

Italia

Italia a fost subiectul numeroaselor amenintari din 11 septembrie, ca una dintre tarile cu trupe in Irak, care se asteapta sa fie urmatoarea pe lista atacurilor, dupa Londra.

Ca raspuns, pe 27 iulie 2005, guvernul a aprobat un nou pachet de masuri, prin care pregatirea si recrutarea teroristilor e calificata drept un nou tip de infractiune, perioada de detentie preventiva creste de la 12 la 24 de ore, iar politia poate sa ia probe ADN fara a mai fi necesar consimtamantul persoanei.

Securitatea cu privire la transporturi va creste, iar carabinierii vor avea dreptul sa opreasa si sa perchezitioneze autovehicule.

De la arestarea in Roma a lui Hussain Osman, unul dintre suspectii in atacul esuat din Londra de pe 21 iulie, activitatea politiei de a urmari complicii si alte cellule teroriste din Italia a devenit prioritara. Suspectul, identificat prin urmarirea telefonului mobil in timp ce calatorea traversand Europa, a fost acuzat in Italia de "terorism international".

Marea Britanie va cere de asemenea extradarea potrivit procedurii mandatului de arestare din UE.

Spania

Atacurile din Madrid din 2004 au dus la schimbarea guvernului in Spania si la schimbarea politicii cu privire la Irak, dar tara stie ca nu este imuna. In iulie o bomba a explodat in istoricul oras al pelerinilor Santiago de Compostela, un atac facut nu atat de extremistii musulmani, cat de gruparea separatista basca ETA.

Nu au fost raniti, dar acum gentile pasagerilor sunt verificate in Santiago si trupele de paza au fost mobilizate si in jurul altor monumente importante.

Efectul Irak

Legatura dintre atacurile teroriste din Europa si implicarea in Irak este evidentiata de mai multi comentatori si de mai multe guverne, chiar daca nu in mod deschis. Raspunsul lui Tony Blair la asemenea sugestii a fost acela ca participarea Marii Britanii in razboiul din Irak nu poate fi o justificare pentru bombele din Londra.

Privit din punct de vedere al moralei, acest lucru este clar, insa, chiar daca nu e o justificare, implicarea din Irak poate fi o cauza. Ca este asa in mintea adeptilor terorismului este demonstrat prin amenintarile facute prin intermediul Internetului la adresa Italiei de catre un grup care a revendicat atentatele de la Londra.

Amenintarea suna in felul urmator : daca Italia nu isi retrage trupele din Irak, va fi urmatoarea tinta. In realitate, Italia a planificat deja retragerea trupelor, dar acum, in fata amenintarii, poate sa lase impresia ca a capitulat in fata teroristilor.

Dosar complet in EurActiv.ro