In ultimii ani, cand vine vorba de dezvoltare economica, toata lumea se gandeste la intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri). Se fac planuri pentru supravietuirea lor dupa aderarea la Uniunea Europeana, se acorda facilitati si ajutoare, economisti cu reputatie abordeaza problemele micilor firme romanesti in perspectiva globalizarii.

Totusi, in aceasta discutie nationala pe tema IMM-urilor, factorii de decizie par sa fi uitat ca motorul dezvoltarii unei economii il constituie, de fapt, companiile mari, cele care au suficienta forta sa stimuleze cercetarea si inovarea, sa dea de lucru unui numar important de salariati si - in ultima instanta - sa ofere contracte unui "roi" de firme mici create in jurul lor.

Unul dintre mijloacele de stimulare in Romania a intreprinderilor mari ar fi fost o lege a holdingurilor, insa guvernantii au neglijat cu regularitate acest subiect, care este de fapt printre putinele mijloace de supravietuire la indemana companiilor romanesti dupa aderare.

Revista "e-Finance" a gazduit o foarte interesanta discutie pe tema unei legi a holdingurilor, purtata de reputatul analist economic Ilie °erbanescu si de vicepresedintele Centrului Roman de Modelare Economica (CERME), Cezar Mereuta, discutie din care va prezentam cele mai ilustrative fragmente.

Ilie Serbanescu: Ce spune modelarea economica despre starea actuala a microeconomiei si despre perspectivele acesteia?

Cezar Mereuta: Modelarea microeconomica ofera astazi doua raspunsuri.

Primul este ca, intre sistemele de companii din Romania si sistemele similare de companii din tarile Uniunii standard, cele 15 - pentru ca la ele trebuie sa ne referim ca tinta! -, exista o diferenta importanta de performanta economica.

Al doilea este ca in ultimii ani, incepand din 2000, au aparut tendinte de convergenta, adica de reducere a acestor decalaje de performanta. Referindu-ma la decalajele de performanta, cel mai important, care inca se mentine, e cel legat de profitabilitatea consolidata a sistemelor si a companiilor. El are doua cauze.

Prima este ca economia a functionat in regim inflationist. Ca urmare, rata dobanzilor real pozitiva obligatorie in aceasta situatie a grevat extrem de tare asupra unuia din elementele din structura contului de profit si pierderi, cheltuielile financiare.

Asa se face ca rezultatul financiar al companiilor din Romania, in medie pe tot sistemul, este de circa 2-3 ori mai prost decat rezultatul financiar al sistemelor din UE.

In al doilea rand, este vorba de existenta blocajului financiar, care a condus la al treilea element al structurii contului de profit si pierderi, la rezultate exceptionale, unde se cuantifica amenzile, penalitatile ce ar trebui platite de o companie in conditiile datoriilor catre bugetul de stat consolidat, valori care fac rezultatul exceptional

in ansamblul negativ al economiei romanesti si care au condus la scaderea profitabilitatii generale. Rezultatul din exploatare nu a fost in stare, in Romania, sa acopere rezultatul negativ de care vorbeam inainte si aceste rezultate exceptionale. De aici, profitabilitatea scazuta.

Sa nu uitam ca, pana in 1999, o perioada intreaga ansamblul sistemului national de companii a fost in pierdere. Abia din 2000 el a inceput sa intre pe o rata pozitiva a profitabilitatii.

Rolul crucial al IMM-urilor e un mit

Ilie Serbanescu: Inteleg ca, daca economia romaneasca are o problema de ineficienta, aceasta problema rezida in ineficienta companiilor mari.

Cezar Mereuta: Exact. Ineficienta reprezinta punctul nodal - si nu este vorba numai de companii care au mai ramas cu capital majoritar de stat din sistem. Sunt si companii cu capital majoritar privat, din cele foarte mari, care intra in categoria amintita.

Este adevarat ca grosul ineficientei se mai gaseste astazi in industria extractiva - de stat - si in cea a energiei electrice si termice, dar in egala masura inregistram pierderi importante intr-o industrie totalmente privata, cum este industria petrolului.

Trebuie sa spunem ca in industria petrolului, cu exceptia OMV, in ultimii 4-5 ani s-au inregistrat pierderi importante. Prima masura in cazul companiilor foarte mari este ca acea companie sa aiba profit operational, adica sa aiba rezultat la exploatare pozitiv. Dar nu oricare. Asta e o alta caracteristica a economiei romanesti.

Un rezultat de 2-3% in exploatare raportat la cifra de afaceri nu asigura inca iesirea din blocaj financiar a unei companii romanesti, din cauza inflatiei.

Studiile au aratat ca, pentru ca o companie romaneasca - indiferent de marime - sa fie ferita de blocaj, trebuie sa aiba un rezultat din exploatare raportat la cifra de afaceri mai mare de 10%.

Ilie Serbanescu: Din ceea ce spuneti reiese si ca rolul crucial al IMM-urilor e un fel de mit, cata vreme nu exista un nucleu de intreprinderi mari, puternice, pe articulatia carora sa fiinteze si acestea.

Cezar Mereuta: Rolul IMM-urilor este foarte clar. Ele creeaza clasa mijlocie. Microintreprinderile cu 0-9 salariati, constituind 80-90% din intreprinderile unui sistem national de companii, sunt izvoarele din care se dezvolta ulterior, in proportie foarte mica, de 2-4%, marile companii.

A spune insa ca motorul dezvoltarii e reprezentat de IMM-uri mi se pare fortat. O tara este puternica numai daca dispune de o dezvoltare antreprenoriala buna, masurata prin intreprinderi active la 1.

000 de locuitori, dublata insa totdeauna de un nucleu de companii foarte mari, cele care controleaza 30-40% din sistem si care joaca rolul de nuclee in jurul carora roiesc IMM-urile ca furnizori de produse sau de servicii.

O economie nu poate deveni performanta numai cu IMM-uri, nicaieri in lume. Am luat topul primelor 100 de corporatii transnationale ale lumii si le-am sortat pe tari din punctul de vedere al numarului si al cifrei de afaceri, al vanzarilor in strainatate.

Ierarhia corporatiilor transnationale se coreleaza absolut semnificativ cu puterea economica a statelor lumii. Deci un stat puternic are corporatii transnationale puternice.

Lipsa legii holdingurilor - suspecta si paguboasa

Ilie Serbanescu: Economia romaneasca nu poate sa se desprinda automat de ceea ce a fost, merge cu intreprinderile pe care le are. Intreprinderile care au inceput de la zero sunt totusi putine. Prezente in topurile de care va ocupati sunt intreprinderile mostenite, privatizate s.a.m.d.

Intrebarea este: ce se poate face ca ele sa mearga inainte spre performanta?

Cezar Mereuta: IMM-urile trebuie sa se constituie in cadrul unor holdinguri, crescandu-si cifra de afaceri, puterea de negociere cu furnizorii, formandu-si branduri proprii, extrem de importante in economia care ne asteapta.

Eu vorbesc de legea holdingului de opt ani! De ce credeti ca nu exista? Probabil ca sunt niste interese de grup, pentru ca incercari au fost si in 1994, si catre anul 2000, dar fara sa apara propuneri de proiect.

Exista acum o miscare la nivelul IMM-urilor, care incep sa constientizeze necesitatea primului pas, al asocierii. Peste tot in Topul 200 al Uniunii Europene discutam de holdinguri. Marile grupuri ale lumii sunt holdinguri.

Legea holdingului, daca exista, permite legal o serie de facilitati pe care asociatiile de firme nu le au acum: societatea poate, din proprie initiativa, sa inchida o filiala, sa deschida alta, are o flexibilitate foarte mare.

O serie de functii comune ale filialelor pot fi preluate de societatea-mama, cum ar fi desfacerea unor produse de acelasi tip pe terte piete, adica marketingul international pe care il face holdingul sub brandul sau. Un asemenea holding isi depune obligatoriu bilantul consolidat, el apare cu brandul sau in topurile nationale.

Sunt si alte facilitati pe care holdingul le permite: transferurile financiare de la o filiala la alta, care se fac legal de aceasta data. Si, nu in ultimul rand, e vorba de procesul de cercetare-dezvoltare. IMM-urile, pe bucatele, sunt zero la capitolul cercetare-dezvoltare.

Holdingul poate asigura finantarea cercetarii-dezvoltarii pe segmentele pe care le considera de succes.

Ilie Serbanescu: Credeti ca aceasta intarziere sau inexistenta a legii holdingului este expresia unei presiuni externe, sau are cauze exclusiv interne?

Cezar Mereuta: Cred ca, fata de alte domenii in care noi am fost impinsi de la spate sa ne facem temele cu seriozitate, holdingul n-a facut parte din asta. Deci nu a fost una din problemele prioritare pentru aderare si am fost lasati in apele noastre.

Un asemenea proiect de lege ar putea aparea prin initiativa comuna a Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului Economiei. Ar putea sa fie initiativa unui partid din Parlamentul Romaniei, sau a reprezentantilor mediului de afaceri in Parlament.

Ilie Serbanescu: Ma mira, este chiar revoltator ca o organizatie ca Banca Mondiala nu a facut acest lucru. Ar fi fost, fara indoiala, treaba ei. Dar si la FMI, si la Banca Mondiala actionari sunt tot companiile transnationale...

Cezar Mereuta: Problema este deosebit de serioasa in conditiile aderarii, cand puzderia noastra de IMM-uri va face extraordinar de grea supravietuirea lor.

Si atunci, acestea vor cadea, dar, paradoxal, nu va scadea numarul companiilor in Romania, pentru ca vor cadea firmele romanesti, in schimb se vor naste filiale mici ale corporatiilor transnationale in diverse domenii. Ele au marele avantaj al acoperirii si al brandului.

O ultima chestiune, in privinta careia exista lege, dar asupra careia am o nedumerire referitoare la mediul de afaceri: de ce a trebuit sa asteptam 14 ani pana sa incepem sa dezvoltam un concept exceptional pentru tari in plina dezvoltare, cum e Romania, conceptul de franciza, in masura sa rezolve

probleme pentru care managementul, cultura organizationala a tarii receptoare nu are inca know-how-ul necesar? Franciza asigura brandul, asigura calitatea produsului si desfacerea. Dupa franciza, in al 12-lea ceas, ar urma holdingurile!...