Acum 10 ani, un bucurestean care incheia un contract cu RCS avea stipulat in contract un abonament de 3 dolari. Un timisorean incheia, tot acum 10 ani, cu firma Analog (preluata intre timp de UPC), un contract in care era prevazut ca abonamentul este de 2,5 dolari. Astazi, bucuresteanul plateste circa 7,4 dolari, iar timisoreanul circa 9 dolari, pentru acelasi abonament.

Mare lucru nu s-a schimbat intre timp. Au aparut doar cateva programe in plus, cam 10-12, majoritatea celor nou introduse fiind romanesti, care nu cer taxe pe abonat. Firmele de cablu spun ca banii luati de la abonati au fost investiti in schimbarea retelelor de cablu si in dezvoltare.

Aceasta deoarece nu au existat investitii straine serioase in industria de cablu, in conditiile in care rata de recuperare a investitiei este mica. „Continuam sa avem cel mai ieftin abonament din regiune“, explica presedintele Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC), Radu Petric.

„Costurile cresc, salariile vor creste si ele, companiile au nevoie de profit pentru a se dezvolta“, explica Petric viitoarele cresteri de preturi.

Abonament care insa creste si datorita devalorizarii euro fata de leu. Firmele de cablu desi pun pretul in euro, au costuri in lei. Asa ca devalorizarea monedei europene fata de leu a determinat firmele de cablu sa impuna fortat cresteri. Astfel de la inceputul anului pana la introducerea TVA-ului in iunie abonamentul a crescut de la 4 la 4,5 euro.

Costurile firmelor de cablu sunt determinate de chiriile pe care firmele de cablu le platesc pentru stalpii pe care-i folosesc pentru a-si intinde firele. O alternativa la aceasta situatie este furnizarea de programe TV prin cablu subteran. „Trebuie reglementat regimul concesiunilor si regimul juridic al terenurilor pentru a avea cablu subteran“ ne spune presedintele ACC, Radu Petric.

Pana la realizarea acestor reglementari ar putea trece multi ani. In aceste conditii, infrastructura aeriana este singura viabila in urmatorii zece ani. Infrastructura aeriana care apartine de diversi operatori: Electrica, Romtelecom, firmele locale de transport in comun.

Potrivit lui Petric, cea mai presanta problema a operatorilor de cablu este chiar accesul la infrastructura de telecomunicatii. El spune ca proprietarii acestora, Romtelecom, Electrica, Societatea de Transport Urban, ori maresc chiria, ori ii dau jos concurenta de pe stalpi, deoarece vor si ei pe piata de cablu.

Primul acuzat este Romtelecom care in urma cu o luna a renuntat sa mai inchirieze stalpii, pe motiv ca firele de cablu incurca accesul lucratorilor acestei institutii la propriile fire. Si Electrica este acuzata. Aceasta deoarece Electrica a hotarat sa calculeze chiria dupa numarul de fire inchiriate si nu dupa numarul de stalpi, determinand o denaturare a pietei.

Privatizarea Electrica ar putea sa aduca noi proprietari care sa interzica folosirea propriilor stalpi sau sa introduca taxe mai mari.

„ACC doreste acces la infrastructura deja existenta, pentru ca stalpii existenti pot duce mai multe cabluri si ar fi ridicol sa nu fie inchiriati. Am facut numeroase sesizari si la Consiliul Concurentei, si la Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si speram sa se rezolve situatia.

Fara indoiala, vom continua sa investim si in infrastructura ingropata, dar infrastructura aeriana ramane singura viabila in urmatorul deceniu“, mai spune Petric.

ACC se confrunta si cu noua versiune a Legii audiovizualului. „Legea audiovizualului este in discutia comisiilor de specialitate ale parlamentului, iar printre amendamentele care i se aduc este si majorarea procentului pentru drepturi de autor, ceea ce va determina o recalculare a abonamentului la cablu“, a spus Petric.

Modificarea Legii 8 din 1996 privind drepturile de autor elimina limitele minime si maxime ale sumelor pe care operatorii de cablu le platesc pentru drepturi de autor. Pana in prezent limita maxima era de 2%, dar ea va fi stabilita de organismele de gestiune a drepturilor de autor, care vor putea impune, practic, un procent de cateva ori mai mare.

Presedintele CNA, Ralu Filip, considera aceste modificari un atentat financiar la adresa industriei audiovizuale. „In conditiile in care si TVA-ul va creste la 22%, anul viitor, pretul unui abonament la cablu va creste cu 40%“, a spus Filip.

Companiile de cablu mai trebuie sa contribuie pentru fondurile destinate cinematografiei cu 1% din veniturile realizate lunar din transmisia prin cablu a emisiunilor de televiziune.

Monopolul – principala cauza a maririi taxelor la cablu

Firmele de cablu detin un adevarat monopol pe zonele in care transmit. Aceasta deoarece in aceeasi zona, nu pot coexista doua firme din cauza lipsei de rentabilitate.

Monopolul nu pare sa deranjeze Consiliului Concurentei si Agentia Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), in ciuda faptului ca exista numeroase plangeri ale cetatenilor care reclama calitatea proasta a serviciilor oferite de firmele de cablu (transmisii intrerupte cu zilele, modificari repetate ale grilelor).

„Exista alternativa televiziunilor prin platforme digitale: DigiTV, FocusTV si MaxTv.

Ele au preturi comparative cu cele ale firmelor prin cablu“, ne spune presedintele ACC, Radu Petric.

Dar, DigiTV apartine operatorului RCS, Focus TV apartine in proportie de 50% lui UPC, iar MaxTV pare ca nu are suficienta forta financiara pentru a patrunde pe piata.