Premierul Tariceanu a promis ca va solicita CSAT declasificarea informarilor SRI privind „captivitatea“ guvernului in sfera grupurilor de interese. Miscarea poate tine departe de ochii opiniei publice gravitatea avertizarilor SRI.
Premierul Tariceanu a promis ca va solicita CSAT declasificarea informarilor SRI privind „captivitatea“ guvernului in sfera grupurilor de interese. Miscarea poate tine departe de ochii opiniei publice gravitatea avertizarilor SRI.
Demersul premierului Calin Popescu Tariceanu de a cere ca decla-sificarea celor 21 de informari SRI sa se faca prin CSAT, ar putea avea drept scop ascunderea in continuare de ochii opiniei publice a informatiilor pe care s-a bazat Traian Basescu atunci cind a avertizat ca deciziile guvernului pot fi influentate de grupuri de interese.
„Exista doua feluri de declasificari, una prin hotarire de guvern, si alta prin CSAT. Deosebirea dintre cele doua consta in faptul ca, in cazul unei declasificari prin HG, informatiile secrete devin publice pentru toata lumea, pe cind in cazul declasificarii prin CSAT sint cunoscute doar de membrii Consiliului.
Intr-un ase-menea scandal, nu cred ca domnul Tariceanu vrea ca asemenea documente sa ajunga la publicul larg“, e de parere Ioan Talpes, fostul sef al Departamentului Securitatii Nationale de la Cotroceni.
Fostul consilier prezidential afirma ca in Romania exista informari de diverse niveluri. „Informarea cea mai stricta se adreseaza presedintelui tarii.
Dupa el urmeaza premierul, ministrii etc. In cazul unui scandal economic in care e implicat un ministru, SRI solicita motivat guvernului sa emita o HG pentru declasificarea unei informari.
In cazul celor 21 de informari, problema e mult mai grava“, spune Talpes.
Tariceanu detine controlul in CSAT
Dintre cele 21 de informari, doar patru l-au vizat si pe presedinte, restul fiind de competenta membrilor Executivului. Doar Tariceanu si Basescu au vazut toate informarile. „Ministrii cabinetului nu au avut acces la toate informarile, ci doar la cele care i-au vizat direct.
In cadrul declasificarii prin CSAT, fiecare membru al consiliului va avea acces la toate informarile, dupa care se va lua o decizie“, precizeaza Talpes.
Conform legii, CSAT poate fi convocat de presedintele Traian Basescu sau de o treime dintre membrii consiliului, adica cel putin patru membri.
CSAT este compus din zece membri: sase ministri - detinatorii portofoliilor Apararii, Internelor, Externelor, Justitiei, Industriei si Finantelor -, directorii SRI si SIE, seful Statului Major General si consilierul prezidential pentru problemele de securitate nationala. Consiliul este legal intrunit in prezenta a cel putin doua treimi dintre membri, adica sapte membri.
CSAT poate decide declasificarea unor documente secrete doar cu conditia ca toti membrii sai sa o doreasca, intrucit hotaririle CSAT se iau doar prin consens. Daca insa exista in CSAT cineva interesat in pastrarea secretului privind cele 21 de documente, declasificarea poate fi blocata, fara a se afla cine a facut-o, intrucit sedintele CSAT sint secrete.
SRI asteapta sa fie sesizat
Reprezentantii SRI nu doresc sa comenteze acest caz in nici un fel. Purtatorul de cuvint al SRI, Marius Bercaru, ne-a declarat ca institutia pe care o reprezinta asteapta sa primeasca o hirtie oficiala din partea guvernului, presedintiei sau CSAT pentru a demara procedura de declasificare a celor 21 de informari. Nici Calin Popescu Tariceanu nu a dorit sa faca vreo declaratie. •
Exista un precedent: Cazul „ICE Dunarea“
Istoria declasificarii documentelor secrete, dupa intrarea in vigoare a Legii informatiilor clasificate, cunoaste un precedent: arhiva fostei Intreprinderi de Comert Exterior „Dunarea“ a Securitatii.
Pe 17 august 2000, sub presedintia lui Emil Constantinescu, prin hotarire a CSAT, era declasificata partea „neoperativa“ a ICE Dunarea, scopul fiind ca Parchetul sa afle urma averii disparute a lui Ceausescu.
In 2000, sub tandemul Iliescu-PSD, CSAT a reclasificat arhiva, blocind-o accesului public. Anul acesta, sub Traian Basescu, pe 28 februarie, CSAT a decis redeschiderea accesului public la „Averea Diavolului“. (C.O.)
