Anul acesta, putine fabrici de conserve se vor putea lauda cu productie proprie la legume. Producatorii de pasta de tomate ori gemuri sunt mai mult decat ingrijorati. Materia prima este si putina, si scumpa.

Daca ar accepta preturile cerute de tarani pentru rosii ori fructe, producatorii ar putea risca sa-si vada putinele tone de bulion ori compot puse la pastrare pe rafturile comerciantilor.

Producatorii anunta scumpiri

Producatorii spun ca scumpirile de anul acesta la combustibili si energie se vor resimti oricum in pretul borcanelor cu gem ori compot.

„Din cauza ploilor s-au crapat fructele si putine au putut fi folosite pentru conserve. Cumulat cu efectul scumpirilor la energie si gaze, cel putin pretul de vanzare al gemurilor si compoturilor din cirese si visine, al caror sezon a trecut, va fi mai mare cu pana la 10%”, ne-a spus Adil Bora, directorul comercial al Contec Tecuci.

Iar daca vor mai cumpara si materia prima de la tarani la actualele preturi, conserva romaneasca o sa fie produs de lux, avertizeaza producatorii cu care am discutat.

Cu productia de anul acesta, optimist estimata, nu se va putea acoperi nici macar un sfert din consum. Astfel, cei care vor avea de castigat vor fi importatorii.

Potrivit Luminitei Vlad, sefa fabricii din Caracal a Leader International, necesarul de consum intern va fi satisfacut si de aceasta data de conservele made in China: „Se importa foarte mult, iar anul acesta, cu atat mai mult”.

Fabricile someaza

Desi ar fi trebuit sa inceapa sa achizitioneze materia prima necesara productiei de conserve, in fabricile de profil muncitorii aproape ca someaza.

„Facem curatenie, spalam pe jos. Nu avem ce sa procesam. In anii trecuti, cand productia era mai mare, luam materia prima de la producatori. Dar acum taranii prefera sa se duca in piata si sa vanda rosiile cu 30.000 lei/kg, decat sa le ofere spre industrializare”, ne-a spus Luminita Vlad.

Iar ceea ce refuza orasenii sa cumpere refuza si producatorii de conserve. „Legumele ori fructele care se conserva trebuie sa fie sanatoase, frumoase. De exemplu, pentru pasta de tomate este nevoie de un anumit fel de rosii: lunguiete, cu pulpa densa”, ne-a declarat Aurel Tanase, presedintele patronatului Romconserv.

De 78 de ori mai putin

Culturile de rosii au fost cel mai puternic afectate de ploile de luna trecuta. Situatia este cu atat mai grava cu cat romanii consuma cantitati mari de pasta de tomate: aproximativ 25.000 tone in fiecare an, dupa cum precizeaza Tanase.

„Inainte de 1989, anual se produceau in jur de 80.000 tone de pasta de tomate, din care 50.000 tone luau drumul exportului. Acum, consumul intern este de 25.000 tone, iar importurile acopera in mare parte acest necesar”, explica seful patronatului de profil.

Astazi, patronii fabricilor romanesti aproape ca au uitat cum este sa se lucreze la capacitate maxima. „La noi, capacitatea maxima de productie este de 10.000 tone/an. Deoarece ploile au compromis fructele si legumele, nu vom lucra la capacitate maxima”, a afirmat Vlad.

Dupa cum arata statisticile oficiale, in 2003 productia industriala de pasta de tomate a fost de 8.011 tone, iar anul trecut, aceasta a scazut pana la 1.021 tone. Fata de nivelul de acum 16 ani, productia de pasta de tomate este de 78 de ori mai mica.

„Platim propriile greseli!”

Cum volumul productiei de pasta de tomate autohtona este departe de a satisface cerintele pietei romanesti, importurile au devenit unica solutie.

Spre exemplu, in 2004, Romania a importat aproape jumatate din cantitatea care iesea, in urma cu mai bine de 15 ani, de pe portile fabricilor autohtone.

„Platim propriile greseli. S-au pus pe butuci structurile de productie de altadata. Toate legumele se cultiva pe suprafete foarte mici si, din acest motiv, recoltatul lor implica si costuri mai mari”, explica seful patronatului Romconserv.

Iar dupa cum spune Luminita Vlad, din zecile de mari fabrici de altadata (n.r. - in jur de 40) au mai ramas doar cinci: una la Buzau, iar celelalte la Tecuci, Buftea, Ramnicu-Valcea si Caracal.

Bulionul vine din China, Turcia si Iran

Anul trecut, Romania a importat 44.473 tone de tomate preparate sau conservate pentru care a platit in jur de 17,7 milioane euro. Cei mai multi bani au luat drumul Chinei, care este cel mai generos furnizor de pasta de tomate pe piata romaneasca.

Astfel, cele 23.260 tone de tomate conservate de chinezi ne-au costat 9 milioane euro. Urmeaza Turcia si Iran, de unde s-au adus alte 19.000 tone, pretul platit de romani fiind de 7,3 milioane euro.

In comparatie, exporturile sunt ca si inexistente. Anul trecut, Romania a exportat doar 848 tone, in valoare de mai putin de 500.000 euro. Tarile care au platit mare parte din aceasta suma au fost Polonia si Federatia Rusa, care sunt, de cativa ani, clientii fideli ai pastei de tomate fabricate in Romania.

O afacere mare pentru cei mici

Din cele aproximativ 45.000 tone, populatia nu consuma decat jumatate. Restul inseamna materie prima pentru fabrici care produc fie ketchup, fie bulion.

otodata, jucatorii de pe piata spun ca importurile de pasta de tomate de concentratie ridicata (peste 28%) sunt si marea afacere a „sectiilor” cu pretentii de fabrica.

Acestea importa pasta de tomate concentrata, o dilueaza, o ambaleaza si o vand tot ca pasta de tomate, nivelul de concentratie trecut pe eticheta neavand nici o legatura cu realitatea.