Principalul suspect in cazul unui triplu asasinat din Constanta a fost pus in libertate, la sfarsitul saptamanii trecute. Din cauza unui "viciu de procedura". Un criminal sangeros, care a ucis o familie intreaga, inclusiv o fetita de cativa anisori (ingropand-o, se pare, de vie) se poate plimba acum nestanjenit printre oameni. Poate teroriza martori. Poate fugi din tara. Poate ucide din nou.

Cazul este cel mai spectaculos dintr-un lung sir de "rateuri" bizare ale sistemului judiciar. La fel s-a intamplat si cu "exorcistii" de la manastirea Tanacu. Preotul si cele patru maicute care au participat activ la schingiuirea sorei Irina au parasit recent arestul, urmand sa fie cercetati in stare de libertate.

De ce? Pentru ca un procuror a "uitat" sa inainteze instantei o cerere de prelungire a mandatului. Stranie amnezie, mai ales intr-un caz atat de mediatizat. Un lapsus care ar putea avea consecinte grave. Nu, nu cred ca Daniel Corogeanu se va reapuca prea curand de "scos draci". Nici sa fuga din tara nu este foarte probabil (desi ipoteza nu poate fi exclusa).

In schimb, riscul influentarii martorilor este iminent. Sa nu uitam ca, in acest caz, o mare parte din probatoriu se bazeaza pe declaratiile maicutelor care se aflau in acel moment in manastire. Maicute care nici nu respirau fara aprobarea popii Daniel.

Sute de infractori au reusit sa fuga din tara pentru ca - fatalitate - consemnele la frontiera ajung mai mereu prea tarziu. De parca nu am trai in era comunicatiilor rapide, ci a postalioanelor. Si, ca sa vezi ghinion, suspectul se misca intotdeauna mai repede si trece frumusel granita, salutat cu respect de "organe". Sigur, nici in acest caz nu e totul pierdut.

Se pot formula cereri de extradare. Pe care destule tari sunt dispuse sa le onoreze. Nu toate, desigur. Cehia, de exemplu, unde s-a refugiat Frantisek Priplata, nu-si extradeaza niciodata propriii cetateni. Desi condamnat pentru asasinarea lui Virgil Sahleanu, liderul sindical de la Tepro Iasi, Priplata nu a petrecut nici o zi in penitenciar. Era, vezi-Doamne, bolnav si nu ar fi suportat detentia.

S-a simtit, insa, suficient de bine pentru a trece fraudulos frontiera.

Dar sa revenim la extradari. Sa ne amintim de cazul lui Severin Tcaciuc, marele evazionist fiscal de la Suceava. Dupa ce a trecut granita cu vreo cinci minute inainte ca politia de frontiera sa fie alertata oficial impotriva sa, Tcaciuc a fost retinut la Viena. Fusese dat in urmarire internationala prin Interpol.

Autoritatile austriece au luat legatura cu Bucurestiul, de unde asteptau cererea oficiala de extradare. Cerere care nu a mai venit. Cineva a "uitat" sa o trimita in termenul legal. Austriecii s-au vazut obligati sa-l puna in libertate pe Tcaciuc, care si-a luat din nou talpasita.

Justitia romana pare afectata de un fel de scleroza epidemica. Numarul procurorilor si judecatorilor loviti de o ciudata senilitate selectiva este ingrijorator. Acestia uita sa-si faca treaba, ratacesc dosare si probe. Nu mai reusesc sa deosebeasca binele de rau, adevarul de minciuna.

Sa fie o boala? Sa fie doar incompetenta si delasare? Sau aceste atacuri amnezice aduc dupa ele niste castiguri materiale? Dar sanctiunile? Care sunt sanctiunile? As vrea sa stiu ce au patit toti acesti "uituci" din Justitia romaneasca. Au fost dati afara din serviciu? Sunt urmariti penal pentru favorizarea infractorului? Nu. Au fost cel mult dojeniti cu blandete de vreun superior ierarhic.

Judecatori care au dat sentinte aberante continua sa "imparta dreptatea" si fac spume la gura daca cineva le pune in discutie "inamovibilitatea". Imi aduc aminte de un caz mai vechi, de pe la mijlocul anilor '90. Un complet format din trei judecatori a constatat atunci prezenta in sala de sedinta a unui barbat care - potrivit certificatului de deces - murise de mai bine de un an.

Si, prin urmare, l-a improprietarit (post-mortem) cu o casa pe care acesta nu o avusese niciodata.

Nu vom avea niciodata o Justitie corecta atata vreme cat cei pusi sa apere legea se considera mai presus de ea. Atat timp cat "greselile" procurorilor si judecatorilor raman nepedepsite, sau sunt sanctionate pur formal. As vrea ca, de cate ori se constata un "viciu de procedura", sa se comunice imediat si ce masuri s-au luat impotriva celor care l-au produs.

Fiindca exista "erori" care nu pot fi trecute cu vederea. Pentru care retrogradarea nu este suficienta. Cei din vina carora un criminal primejdios a iesit din puscarie ar trebui sa-i ia imediat locul dupa gratii.

Ni s-a tot spus ca, pentru a combate coruptia din Justitie, este nevoie de lefuri mari, care sa-i faca pe magistrati si procurori mai putin vulnerabili in fata "tentatiilor". Acum le au. Nu este totusi suficient. Mai este nevoie de ceva. De pedepse draconice pentru cei care calca stramb. Daca ar sti ca risca automat puscaria, multora dintre ei le-ar reveni pe loc memoria.

Inchisoarea este, cred eu, cel mai bun tratament pentru senilitatea care a cuprins Justitia romaneasca.