Omul de afaceri romano-israelian Sorin Beraru, condamnat definitiv la sapte ani de inchisoare, pentru dare de mita, reclama ca a fost anchetat si judecat fara dovezi sau cu probe masluite. El s-a plans la CEDO si celor mai inalte autoritati din Tel Aviv.

Fugit din tara de circa sase ani, omul de afaceri romano-israelian Sorin Beraru Shmuel a declansat o campanie fara precedent in justitie de pe urma careia vrea sa-si obtina achitarea.

Beraru a fost condamnat la sapte ani de inchisoare, de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru o tentativa de cumparare a unui procuror anchetator de la Parchetul General, in vederea anularii unui mandat de arestare emis pe numele sau in dosarul CI-CO.

Sorin Beraru a initiat prin avocatul sau ales doua cai extraordinare de atac: o contestatie in anulare (respinsa in prima instanta, dar atacata cu recurs ce urmeaza a fi solutionat dupa vacanta judecatoreasca) si o cerere de revizuire, aflata in solutionare la Parchetul General.

Aparatorul lui Beraru, Mircea Rafailescu, ne-a declarat ca atat procurorul anchetator, cat si instanta de judecata, l-ar fi citat pe Beraru la o adresa inchipuita. Aparatorul lui Beraru sustine ca autoritatile judiciare romane au evitat sa trimita citatiile in Israel, desi aveau la indemana adresa precisa: "Adresa din Romania scrisa pe citatii nici macar nu exista faptic.

Nici inaintasii lui Beraru nu au locuit acolo! Vreau sa spun ca adresa din strada Nicolae Titulescu unde s-au trimis citatiile are doua numere, unul pe o parte a strazii, celalalt pe o alta parte a strazii. Si uite asa s-au plimbat citatiile. Prin urmare noi am avut motive pentru contestatia in anulare, care ne-a si fost admisa de principiu".

Revizuirea ceruta de Beraru invoca o expertiza tehnica realizata asupra casetelor inregistrate de SRI, care se afla la dosarul de fond. Av Rafailescu declara ca expertizarea a fost incuviintata de instanta, insa, Curtea de Apel l-a condamnat pe Beraru fara sa mai astepte finalizarea expertizei, a caror concluzii au aruncat in aer autenticitatea inregistrarilor.

"Expertiza arata ca inregistrarile SRI sunt niste compilatii, ca nu au fost prezentate in forma exacta a convorbirilor telefonice. Decizia de condamnare a fost luata fara ca magistratii sa vada concluziile expertilor. Ne-am adresat Parchetului General, invocand aceasta anomalie.

Vorbim despre pedeapsa privativa de libertate de sapte ani aplicata intr-un dosar fara probe legale si concludente", pretinde avocatul lui Sorin Beraru.

Amintim ca in dosarul "Mita pentru procuror", Beraru a primit sapte ani de inchisoare. In acest dosar au mai fost condamnati trei politisti: lt. Romeo Badea la trei ani de inchisoare, cpt. Stefan Lucian Botea la doi ani, si lt. Ion Udangiu la patru ani de detentie, pentru complicitate la dare de mita.

Sorin Beraru a primit pedeapsa cea mai mare, fiind considerat de judecatori drept initiatorul campaniei de cumparare a procuroarei Georgiana Hosu, cea care l-a anchetat si l-a trimis in judecata prin rechizitoriu in dosarul privatizarii SC CI-CO SA.

Scandalul cu "Mita la procuror" ascunde insa multe mistere, unele scandaloase, intrucat in cauza tinta mitei ar fi fost procuroarea Georgiana Hosu (autoarea rechizitoriului CI-CO) care este considerata in lumea Justitiei ca fiind implicata peste masura in acest scandal.

Aceasta din cauza ca denuntatorul din dosar este chiar sotul ei - Dan Hosu, politist pe atunci la Crima Organizata si catre care s-ar fi dirijat initial mita de 500.000 de dolari.

Sunt zvonuri ca politistul Dan Hosu s-ar fi autodenuntat numai dupa ce ar fi fost avertizat in prealabil ca e urmarit de serviciile secrete si ca ar fi "cazut" pe tehnica de interceptare a SRI in timpul negocierilor de mituire.

De altfel, avocatii omului de afaceri au incercat de-a lungul proceselor sa demonstreze ca rechizitoriul in dosarul "Mita pentru procuror" este rezultatul unei comenzi politice.

Autoritatile judiciare din Tel Aviv au solicitat Ministerului Justitiei roman sa trimita o situatie clara a numarului de inculpati, daca acestia sunt judecati in stare de libertate si daca mandatul de arestare a lui Sorin Beraru din dosarul CI-CO mai este valabil. Av. Rafailescu sustine ca Procurorul General al statului Israel a purtat aceasta corespondenta.

"Vor cat mai multe date despre Beraru, dar si despre cazul CI-CO. Nu au incredere in autoritatile romane de aceea sunt atat de insistenti. Romania nu are un acord de extradare cu Israelul, prin urmare numai daca autoritatile din Tel Aviv sunt convinse ca cetateanul lor este judecat intr-un stat de drept, pot analiza oportunitatea unui transfer in tara straina", declara avocatul Rafailescu.

Ministerul Justitiei din Romania are propria sa pozitie. Oficialii ministerului ne-au precizat ca din 2000 si pana in prezent s-au trimis cinci cereri de extradare pe numele lui Beraru, in cele doua dosare ale sale (CI-CO si "Mita pentru procurori"). Primele doua au fost trimise statului Israel, dupa ce Interpol a informat ca ar exista indicii ca Beraru s-ar afla in "Tara Sfanta".

Oficialii ministerului ne-au declarat ca intre Israel si Romania, chiar daca nu exista un acord de extradare, opereaza Conventia Internationala de Extradare din 13 decembrie 1957 de la Paris. In 2002, Ministerul de Justitie israelian a comunicat Ministerului de Justitie roman ca Beraru nu poate fi localizat in Israel si ca exista dovezi ca acesta s-ar ascunde in Africa de Sud.

Romania a trimis doua cereri de extradare a lui Beraru, omologilor din Africa de Sud, stat cu care nu exista nici un acord, mizandu-se pe "curtoazia reciproca" dintre cele doua state.

La inceputul lui 2005, autoritatile din Africa de Sud au comunicat ca potrivit unor date furnizate de serviciile secrete, dar si de Interpol, Beraru ar fi reintrat in Israel, motiv pentru care Ministerul Justitiei roman a adresat Israelului alte cereri.

In urma cu doua luni, Israelul a comunicat ca exista indicii ca Beraru s-ar afla in "Tara Sfanta", dar s-au solicitat date privind derularea proceselor impotriva acestuia, date ce vizau pretinse incalcari ale drepturilor procesuale, respectiv dreptul la un proces echitabil.

Chiar daca Israelul ar aproba extradarea unui cetatean al sau pentru a fi judecat in tara unde se presupune ca a comis infractiuni, extradarea nu se acorda de acest stat decat daca se dau garantii ca dupa condamnare cel extradat este trimis sa-si ispaseasca pedeapsa in Israel si nu in alta parte.