Monica Heintz a plecat din Romania la 18 ani, in 1992, pentru "ca plecarea in sine era o aventura". A absolvit filozofia la Sorbona, s-a specializat in antropologie la Oxford si Cambridge . A fost cercetator la Institutul Max Plank din Halle. Din septembrie, va fi conferentiar la Universitatea din Paris X-Nanterre.

A scris zeci de studii, fiind interesata in mod special de problemele societatii actuale in Romania si Republica Moldova. In prezent, un nou proiect de cercetare vizeaza problemele educatiei morale si civice si relatia dintre stat si cetateni in republica Moldova. Asta dupa ce a scris un studiu despre munca la romani.

Impreuna cu Alin Rus a realizat filmul documentar "Tara de aici, tara de dincolo" si pregateste acum volumul "Weak State, Uncertain Citizenship". Are patru copii care ii mananca tot timpul liber. Formata intr-un soi de nomadism european, "pentru ca toate drumurile mele au fost legate de studii", Monica Heintz vine destul de des in Romania.

Intre 1999 si 2001, a lucrat aici pentru a pregati un studiu despre "Etica muncii la romanii de azi". Cartea este in curs de aparitie la editura Curtea Veche si, cand va aparea pe piata, probabil va isca dispute aprinse in viata culturala romaneasca. Problemele pe care le ridica sunt grave si solutiile pe care le gaseste sunt pe masura.

Pentru a ajunge insa la ele trece printr-un filtru extrem de pretentios intreaga societate romaneasca, de la oamenii obisnuiti, pe care i-a cunoscut lucrand alaturi de ei, pana la intelectualii influenti pe care ii vedem aproape zilnic in dezbaterile televizate.

Cartea Monicai Heintz pleaca de la constatarea a doua fenomene existente la ora actuala in societatea romaneasca: lenta dezvoltare sociala si economica a Romaniei dupa 1989 si explicatia data primului fenomen de oficiali si de presa, cum ca mentalitatea ar fi cauza problemelor din societatea de astazi.

In vreme ce antropologii occidentali prefera sa explice fenomenele sociale prin factori economici, politici, sociali, culturali, romanul, de la cel mai mic, la cel mai mare vorbeste despre mentalitate: Viorel Lis si Horia Roman Patapievici, Andrei Plesu si Florin Calinescu, Constantin Balaceanu-Stolnici si Alexandru Paleologu.

Interesanta ar fi o comparatie cu situatia statelor din fostul bloc comunist. Numai ca, ne spune Monica Heitz, "in absenta unor studii comparative solide care sa includa tarile foste socialiste, generalizarile sunt imposibile".

"In sondajele de opinie de la sfarsitul anilor '90, romanii au identificat ca factor principal caruia i se datoreaza slaba dezvoltare economica a Romaniei lipsa de implicare in munca, ne-a spus Monica Heintz.

Aceasta autoblamare m-a surprins si mi-am propus sa-i investighez originile: cum muncesc romanii si de ce, cum cred romanii ca ar trebui sa munceasca si de ce? Iar cel mai interesant a fost sa incerc sa explic diferentele care exista in modul in care romanii concep munca si modul in care o efectueaza", ne-a marturisit tanara autoare.

Pentru asta, a lucrat 15 luni in Romania, atat in sectorul de stat, cat si in cel privat. A trecut de trei ori prin sectorul de servicii, alegerea acestui sector fiind sugerata de "dificultatea de a evalua munca depusa in acest sector, datorita lipsei unor produse concrete, masurabile, care sa rezulte din ea si a unor controale atente in timpul procesului de munca".

A ales doua intreprinderi private: a lucrat in departamentul de marketig al unei firme si intr-o organizatie nonguvernamentala. I-a urmarit pe angajati, a lucrat cot la cot cu ei, le-a pus intrebari, le-a studiat comportamentul acasa, pentru ca, nu-i asa, de multe ori spunem ca felul in care traim ne influenteaza viata de la serviciu.

Intrebata ce ar fi preferat daca, la sfarsitul celor 15 luni, ar fi fost in situatia sa-si aleaga un loc de munca, Monica Heintz ne-a raspuns ca ar fi ales organizatia nonguvernamentala.

"In primul rand, ca orice simplu cetatean, m-as fi gandit ca numai lucrand acolo mi-as putea intretine familia. In al doilea rand, munca pe care o faceam era utila societatii intr-un mod vizibil, care procura satisfactii personale imediate. In al treilea rand, mediul era placut - de la casa umbroasa cu peretii inalti si pana la prietenia colegilor.

Imi facea placere sa lucrez acolo nu numai ?in principiu?, ci si zi de zi, ceas de ceas".

In urma acestei muncii de teren, Monica Heintz a identificat patru simptome importante in societatea din Romania: respectul exagerat fata de tot ce este occidental insotit de dispret fata de tot ce e estic sau oriental, dorinta de a deveni occidental, de unde tendinta de a imita tot ce e occidental, dorinta de a emigra spre Vest si dorinta de a se prezenta bine in Vest.

Totodata, Monica Heintz a observat ca romanii cauta in permanenta explicatii la tot ce li se intampla. In general, oamenii isi insusesc niste argumente de la intelectualii influenti care le raspandesc in mass-media.

Chiar daca pentru occidentali nu mai e noutate, la noi de-abia acum incep sa prinda la public produse culturale critice la adresa sistemului corporatist, iar oamenii sunt tentati sa-si puna anumite intrebari referitoare la situatia lor in cadrul unei companii multinationale.

"Nu cred ca munca intr-o corporatie ameninta mai mult libertatea de gandire si de exprimare decat apartenenta cetateneasca la un stat, care, oricat de democrat, exerseaza o anumita presiune ideologica, sau apartenenta la un mediu cultural in care influenta mass-media este importanta", ii linisteste pe sceptici Monica Heintz.

"Descoperirea ca locul de munca este sursa unei presiuni ideologice care afecteaza intreaga viata a individului este o descoperire relativ recenta si de aceea ne gaseste nepregatiti.

Cand ea se va fi instalat mai puternic in constiinta omului de rand, individul va invata sa isi exerseze spiritul critic fata de ideologia corporatiei asa cum isi exerseaza astazi spiritul critic, speram, fata de ideologia unui stat", mai spune Monica Heintz.