Nimic nu-i sperie mai mult pe brokeri si pe jucatorii de la Bursa decit bulele speculative. Si asta deoarece spargerea unei bule duce ori la crahul bursier, ori la o corectie puternica.
Potrivit site-ului de specialitate www.kmarket.ro, bulele speculative sint considerate stari temporare ale pietei, rezultate in urma unor cereri excesive pe piata concomitent cu o crestere nefondata a nivelului preturilor din piata.
Astfel, intuind un trend crescator al preturilor actiunilor, jucatorii cumpara cu scopul de a cistiga cit mai mult. De regula, aceste bule sint urmate apoi de vinzari si mai rapide, in momentul in care preturile incep sa decada.
Cum se formeaza bula
In general, o bula speculativa se dezvolta incet, indreptindu-se gradual catre punctul culminant, de-a lungul unei perioade de citiva ani. Jucatorii, cu toate ca la un moment dat percep faptul ca, totusi, cresterea actiunilor este falsa, neavind la baza un fundament economic, ei continua sa cumpere. Motivul: tentatia cistigului imediat este mult mai puternica decit logica.
Dupa ce bula speculativa a atins punctul culminant, preturile incep sa scada, iar investitorii, cuprinsi de panica, vind masiv, ceea ce duce la o cadere si mai accelerata a preturilor din piata.
Balon de sapun
Analistii financiari considera ca Bursa se afla intr-o bula in momentul in care cursurile bursiere afecteaza economia mai mult decit economia afecteaza cursurile bursiere.
Deoarece bulele nu au nici un fel de substanta, la un moment dat acestea se sparg, iar banii investiti in aceste actiuni dispar.
Cind bula se sparge
Un crah bursier reprezinta o cadere semnificativa a valorii totale a pietei bursiere, atribuita „spargerii“ unei bule speculative. Se creeaza astfel situatia in care investitorii incearca sa paraseasca piata, suportind pierderi masive.
In incercarea de a evita pierderi si mai mari, investitorii vind indiferent de pret. Aceasta panica ce cuprinde jucatorii contribuie la decaderea bursei, care in final se prabuseste si ii afecteaza pe toti.
Exemplul 1997
De regula, bulele sint considerate a fi cauza, iar crahurile bursiere - efectul bulelor. „Cred ca Bursa de Valori Bucuresti a avut de a face cu spargerea unei bule speculative in august 1997, cind, pina atunci, actiunile au crescut, iar luna umatoare au cazut foarte mult.
De fapt, din septembrie 1997 si pina in 1999, Bursa a tot cazut“, sustine Emil Ogica, vicepresedintele firmei de consultanta financiara KTD Invest.
