Nici un judet din Romania nu are o harta a zonelor de risc natural si vor trece sase ani pentru a alcatui schita la nivelul intregii tari, a declarat ieri Laszlo Borbely, ministrul pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului.

Inundatii, cutremure sau alunecari de teren ii pot lovi pe romani fara ca ei sa se poata apara, deoarece nici nu stiu daca locuiesc sau nu in zone cu risc natural maxim.

Pentru a se apara, tara ar fi trebuit sa aiba asa-numitele "harti de hazard", pe care sunt marcate zonele cele mai expuse riscurilor de inundatii, alunecari de teren si cutremure.

Exista o lege care obliga autoritatile locale sa schiteze bucata lor de harta de risc, dar nici primariile, nici prefecturile nu au respectat-o. Inundatiile in valuri care se abat asupra Romaniei redeschid subiectul.

Ieri, bilantul inundatiilor era dramatic: sase morti, trei disparuti, 13 judete sub ape, cinci poduri prabusite, drumuri nationale blocate, rute ocolitoare si mii de case spulberate de potop. Din informatiile existente in acest moment, zonele de risc sunt distribuite pe intreg teritoriul tarii, nici un judet nefiind cu totul exclus.

Desi nu este amenintata de ape, Capitala este o zona de risc major, fiind centrul european cel mai vulnerabil la cutremure. Primarii si prefectii justifica absenta hartilor de risc prin lipsa banilor. De-abia acum, silite de calamitati, autoritatile de la Bucuresti promit finantarea a jumatate din costurile alcatuirii hartilor.

In intervalul 2001-2004, finantarea proiectului de identificare a zonelor cu risc major de calamitati nu a fost o prioritate guvernamentala, a spus Borbely.

"In acest moment, nici un judet din Romania nu are finalizata harta zonelor de risc natural, conform Legii 575/2001 si a HG 447/2003", a sustinut, ieri, Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, la reuniunea Comitetului Ministerial pentru Situatii de Urgenta.

Borbely spune ca, din totalul de 41 de judete ale tarii, 27 au identificat zonele expuse la aceste riscuri, dar nu au finalizat intocmirea documentatiei, iar 14 judete nici macar n-au inceput acest proces. Romania se afla acum in aceasta situatie pentru ca, spune ministrul, in perioada 2001-2004 intocmirea acestor harti nu a fost o prioritate guvernamentala.

Potrivit afirmatiilor ministrului delegat, realizarea hartilor de hazard/risc si reactualizarea zonelor de risc natural va dura sase ani.

"Fondurile necesare intocmirii acestor harti vor fi suportate in proportie de 50% de catre minister si 50% de catre autoritatile locale", a afirmat Borbely, fara a indica si suma pe care o presupune aceasta actiune, suma despre care autoritatile locale spun doar ca este "foarte mare".

Borbely a considerat ca autoritatile judetene nu si-au facut treaba, intrucat acestea "erau obligate ca in termen de trei ani de la adoptarea legii (adica pana in 2004) sa delimiteze geografic si sa declare zonele de risc natural".

El a apreciat ca administratiile locale trebuiau sa constituie banci de date informatizate privind aceste zone, sa le reactualizeze periodic si sa instituie masuri privind prevenirea si atenuarea riscurilor.

In ceea ce priveste reconstructia caselor afectate de inundatii, Borbely a spus ca in Banat mai sunt si acum probleme cu eliberarea amplasamentelor.

"Pana la sfarsitul lunii august speram sa avem 130 de case receptionate in Timis si Caras-Severin. Restul de 871 ar trebui reconstruite pana la sfarsitul anului. Dintre aceste, 630 au fost deja contractate", a afirmat ministrul delegat.

El a spus ca, pentru aceasta actiune au fost disponibilizati 20 de milioane de euro de la buget, din care 4,2 milioane din bugetul Ministerului Transporturilor.

"Maine vom deschide o licitatie la Bursa Romana de Marfuri pentru a achitiona materiale de constructie in valoare de 513 miliarde de lei destinate refacerii caselor inun-date", a afirmat Borbely. El a spus ca exista sanse ca pana pe 25 august aceste materiale sa fie livrate catre beneficiari, dar ca eliberarea amplasamentelor ramane in continuare o mare problema.

Capitala, vulnerabila la cutremure

Bucurestii sunt capitala europeana cu cel mai inalt grad de vulnerabilitate la actiunile seismice, considera specialistii. Statisticile municipalitatii arata ca 350 de imobile fac parte din clasa I de risc seismic, 123 de cladiri fiind considerate pericol public.

Raportul arata ca numai sapte cladiri au fost consolidate, la alte opt imobile lucrarile de consolidare fiind in curs.

Pentru patru cladiri exista proiecte de consolidare, iar pentru alte sapte, aceste, sunt in curs de elaborare. Pentru 14 cladiri documentatiile pentru organizarea licitatiei pentru proiectarea lucrarilor de consolidare sunt in curs de pregatire.

In 2005, Primaria Generala a investit in consolidare 95 de milirde de lei.

"Intentionam ca anul viitor sa alocam 200 de miliarde de lei de la Ministerul Transporturilor pentru aceasta actiune", a informat Laszlo Borbely.

El a spus ca exista un proiect finantat de Banca Mondiala, in valoare de 70 de milioane de dolari pentru consolidarea a 84 de cladiri publice mari, proiect care va fi finalizat in 2007.