Bancile au ramas vineri cu doua miliarde de euro in brate (in lei), dupa ce s-au oferit sa-i plaseze la banca centrala. Insa BNR a inchis robinetul cumpararilor de bani mai repede decat se asteptau celelalte institutii bancare, cumparand doar echivalentul a un miliard de euro din cele trei oferite.
Potrivit analistilor, faptul ca BNR lasa bancile sa balteasca in bani este primul semn ca aceasta isi doreste sa vada un razboi al dobanzilor cat mai mici la creditele in lei.
„E normal ca banca centrala sa lase lichiditatea sa balteasca in piata pentru a scadea dobanzile la lei”, explica Bogdan Baltazar, asociat la firma de consultanta BBP si fost presedinte al BRD.
BNR a cumparat de pe piata vineri o cantitate record de lei. Este vorba de 36.000 miliarde lei vechi, echivalentul a peste un miliard de euro. In schimbul leilor, banca centrala s-a angajat sa plateasca bancilor comerciale dobanzi de 8,5%. Adica dobanda oficiala comunicata odata cu trecerea la tintirea directa a inflatiei.
Vechile obiceiuri
De ani buni, bancile comerciale au tot alimentat conturile BNR, in conditii de risc zero, primind in schimb dobanzi mari. „Mai putini lei in circulatie, mai putini bani de cheltuit, riscuri mai mici de crestere a preturilor” a fost principiul dupa care s-a ghidat politica bancii centrale din 1998 incoace.
Insa odata cu trecerea la tintirea directa a inflatiei, sistemul de lucru al BNR se va schimba. Bancile vor fi primele lovite. Practic, nu mai pot miza pe dobanzile mari de la BNR pe care le-au primit pana acum ori de cate ori au avut prea multi bani la dispozitie.
De acum inainte, institutiile de credit vor trebui sa taie banca centrala din randul partenerilor unde puteau depune banii oricand si la dobanzi avantajoase. Si vor fi nevoite sa dea mai multe credite romanilor sau firmelor.
Noua strategie a BNR
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat recent ca banca centrala va interveni pentru a prelua excesul de bani de la banci numai daca este in pericol tinta de inflatie de 7,5% pentru 2005.
Conducerea bancii centrale pare sa se fi tinut de aceasta promisiune. Astfel, primele doua saptamani de tintire directa a inflatiei au fost caracterizate de absenta BNR de pe piata monetara.
Nu acelasi lucru se poate spune despre piata valutara, unde prezenta bancii centrale a fost simtita saptamana trecuta, cursul euro fiind impins de la minumul de 34.022 lei, pana aproape de 36.000 lei.
Dupa iesirea BNR de pe piata, cursul valutar a scazut, incheind saptamana la un nivel de 35.620 lei pentru un euro.
„Bancile vor fi nevoite sa reduca dobanzile pentru a da mai multe credite. Cum la creditele de consum vor intra in vigoare noile restrictii (n.r. - suma ratelor nu poate depasi 40% din venitul net), iar clientii reprezentati de firme multinationale nu sunt surse de profit, probabil bancile isi vor largi aria prin creditarea IMM-urilor”, apreciaza Baltazar.
„Banca Nationala nu poate forta o banca comerciala sa ia o decizie irationala. O decizie irationala ar putea fi aceea de a credita o afacere care nu prezinta garantii suficiente, adica un plan de afaceri. E nevoie de presiuni de la banca centrala? Nu. E nevoie sa avem un sector real functional.
E nevoie de o economie care, pe langa faptul ca musteste de bani, sa-i mai si fructifice”, apreciaza analistul Florian Libocor.
