Abia se intelesesera partidele din coalitie sa modifice Legea administratiei publice locale si sa dea putin de pamant cu sefii PSD ai consiliilor judetene ca cerneala de pe intelegere a fost stearsa cu un dos de palma de cei vizati. Li s-au adaugat amicii din celelalte partide, inclusive guvernamentale.

Descinzand din limuzinele lor cu geamuri fumurii, flancati de garzi de corp, nasii si cumetrii comunitatilor locale au infierat cu manie proletara decizia coalitiei guvernamentale. Ar fi o incalcare a drepturilor fundamentale, a Constitutiei, un gest dictatorial de a impune vointa unei minoritati politice asupra majoritatii care i-a votat in fruntea retelelor mafiote locale.

Declaratia de razboi a fost semnata dupa ce mai toate partidele coalitiei guvernamentale cazusera la invoiala in privinta mecanismului prin care sefii de consilii judeteane pot fi schimbati. Obtinusera si acceptul oamenilor de la nivel local sa puna umarul sa rastoarne statuile gaunoase ale PSD-istilor eternizati la carma judetelor.

Pentru ca suprarealismul politic sa fie desavarsit, la coada protestului au semnat alaturi si persoane care altminteri par evadate din lumi paralele, pana mai ieri in razboi. Astazi par sa-si fi dat seama ca razboiul acela nu e al lor.

Ce i-a solidarizat? Poate teama comuna ca decizia i-ar putea transforma din oamenii de fier ai judetului in papusa de carpa a coalitiilor la putere, fara deosebire de carnet de membru.

Poate ca si inundatiile care au migrat dintr-un judet al PSD-ului intr-unul UDMR-ist si de-acolo la Partidul Conservator, desavarsindu-si distrugerile intr-un judet controlat de liberali au avut un rol de sperietoare. Sau poate ca efectele perverse ale potopului, anchetele penale pe marginea padurilor si in curtea gaterelor unde coproprietari sunt cu totii, indiferent de culoarea politica.

Poate si anchetele care au dus la inchiderea balastierelor improvizate pe marginea raurilor de unde curgea pietris si nisip pentru toti, indiferent de carnetul de partid sau de cecuri. Mania naturii le-a aratat ca, in fata stihiilor, sunt toti o apa si-un pamant, conteaza doar solidaritatea de interese.

Baronii locali, aceiasi de ani de zile, au descoperit, pe grindina si potop, ce bine e sa mizezi la greu pe umarul tovarasilor de drum de la judeteana de partid vecina si prietena. Nu le-a lipsit nici pana acum o anumita solidaritate de casta in fata inamicului comun, opinia publica si conducerea partidului.

In fond, forma cea mai eficienta de opozitie fata de conducerea PSD-ului au fost mischiii si oprisanii locali. Marile familii care domina viata comunitatilor locale primeau inca de pe vremea comunistilor alocatii de sprijin, venitul minim garantat si aveau asigurat accesul la resursele judetului.

Aveau limuzine si atunci, credit deschis la bufetul partidului si isi faceau vacantele in tarile vecine si prietene. Vremurile s-au schimbat, destinatiile estivale la fel, ba chiar si marca limuzinelor, insa pe culmea valului schimbarii sunt aceiasi oameni incapusati in cutele buzunarelor electorale si in cotloanele finantelor publice locale.

Sistemul de relatii s-a emancipat, iar baronii locali globalizeaza in felul lor, extinzandu-si interesele economice peste granitele judetului, pentru ca banul n-are culoare si nici miros politic.

Zarva pe marginea coruptiei baronilor centrali acopera zgomotul de fond al coruptiei din judete. Spaimele de continutul Raportului de tara pe care-l va publica Comisia Europeana in toamna sunt dublate in culise de gesturi de complicitate si fratietate. Certurile pe marginea protocoalelor coalitiei acopera zumzetul telefoanelor date sau primite de sefii consiliilor judetene.

Sub camuflajul cernelii cu care sunt semnate intelegerile politice se petrec privatizarile pe un euro catre clientii politici si deturnarile de fonduri de la bugetul local. Praful ridicat din discursuri rostite in pustiul politicii este un ecosistem ideal pentru flora si fauna judetelor.

Aici se sapa adevaratele subterane in intunericul carora se scurg in mare masura cele 40 de procente ale economiei de piata neagra. Aici, in birourile consiliilor judetene se ingroapa adevaratii oameni de aur ai partidelor. Chiar si cadavrele din dulapuri par mai autentice in aerul de provincie. In fisierele de la centru sunt doar clone sau manechine.

Iar pestii cei mari din adancuri nu se apara doar cu cerneala scuipata pe documentele de uz intern, ci si cu acele de otrava cu care strapung pozele sefilor cei mari. Chiar daca isi trag masca de miei blanzi si servili cand sunt chemati la centru, in teritoriu mieilor le cresc coarne de rinoceri si turbeaza.

Sefii au inteles ca baza supravietuirii lor politice este buna intelegere a intereselor locale. Liderii generosi cu zambet de prima pagina sunt doar varful icebergului crescut din mlastina politica.

Iar daca au uitat ca in spatele lui, in mlastina natala se afla mii de oameni care, la un moment dat au muncit pentru ei, atunci nu trebuie sa se mire ca acestia vor gasi un momentul sa le-o reaminteasca.

E suficient sa le trimita bosilor de la centru o poza de familie in care sefii consiliilor judetene isi strang mainile si semneaza pe acelasi capetel de hartie. Semn ca, spre deosebire de limbutii de la centru, au inteles adevarul care le asigura supravietuirea: baronii locali nu citesc programele politice de la centru. Nu citesc, dar sunt multi si strans uniti.

Gata sa accepte si noile conditii de eligibilitate si de revocare a presedintilor, vicepresedintilor de consilii judetene si viceprimarilor. Cu conditia sa-si produca efectele in 2008. Acum, nu! Acum au afaceri in derulare. Afaceri grele, se-ntelege!