Decizii contradictorii in cazul societatii ARO Campulung. Dupa ce, in data de 19 august, Tribunalul Comercial Arges a decis suspendarea efectelor contractului de privatizare incheiat intre AVAS si firma Cross Lander, la cererea unui actionar minoritar-persoana fizica, Curtea de Apel Pitesti a suspendat joi aceasta hotarare, in urma recursului intentat de firma americana.
Curtea de Apel Pitesti urmeaza sa stabileasca termenul de judecata.
Potrivit reprezentantilor firmei de avocatura Serban, Mares & Associates, reprezentantul in instanta al intereselor Cross Lander, suspendarea urmeaza recursului promovat de firma americana la hotararea instantei comerciale de la Pitesti, pe care o considera nelegala si abuziva.
De altfel, inainte de pronuntare, chiar Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a reactionat la decizia Tribunalului Arges, inaintand recurs, pe motivul ca decizia afecteaza posibilitatea de actiune a autoritatii in raporturile cu investitorul. Prin urmare, noua decizie de suspendare a rezilierii contractului pare sa fie pe placul specialistilor de la AVAS.
Ieri, angajatii au oprit lucrul
In semn de protest fata de decizia Curtii de Apel Pitesti, salariatii de la ARO au incetat ieri lucrul, amenintand cu intrarea in greva foamei daca nu se va gasi o solutie pentru redresarea situatiei.
Liderul de sindicat, Gheorghe Apostu, ne-a declarat ca masura luata de instanta de la Pitesti este surprinzatoare, in conditiile in care insusi adjunctul domnului Perez la conducerea ARO a declarat in fata salariatilor ca "nu are nici o solutie pentru redresarea ARO".
Daca mai punem la socoteala ca bonitatea firmei americane nu poate fi dovedita, data fiind "disparitia" certificatului in cauza din contractul de privatizare, decizia Curtii de Apel Pitesti nu pare a fi justificata.
Restantele la plata salariilor se aduna
In plus, salariile de la ARO sunt platite inca cu intarzire sau nu sunt platite deloc. Potrivit lui Apostu, in afara restantelor salariale de la sfarsitul anului trecut, muncitorii nu au primit lefurile intregi nici in lunile iunie, iulie si august a.c.
Se pare insa ca disperarea americanilor de la Cross Lander are la baza refuzul firmei-mama de a mai baga bani in ARO, daca Autoritatea nu le recunoaste cheltuielile facute si catalogate drept investitii in societatea de la Campulung.
In acest sens, investigatia demarata de AVAS se afla in curs insa, potrivit lui Apostu, este putin probabil ca Autoritatea sa recunoasca niste investitii pe care nu le-au facut. AVAS a dispus cu ceva vreme in urma demararea unei anchete privind stadiul indeplinirii obligatiilor prevazute in contractul de privatizare.
Compania s-a angajat sa plateasca 15,8 milioane de dolari pentru pachetul de actiuni si investitii, suma la care se adauga alte 11,4 milioane de dolari in contul datoriilor si creditelor comerciale ale uzinei.
Productia este in cadere libera
Daca in urma cu cateva luni, ARO producea cate 50 de masini lunar, in prezent numarul acestora s-a redus la cate 20 sau chiar 10 masini pe luna. Situatia de la ARO contravine insa cu ceea ce John Perez declara cu ceva vreme in urma, cu ocazia inaugurarii showroom-ului Max Motors de langa Bucuresti: "Lucratorii din fabrica incep sa realizeze ca, daca fac un produs bun, il pot vinde oriunde".
In opinia lui Apostu, principalii vinovati in acest caz sunt cei de la AVAS, care nu i-au obligat sa isi respecte angajamentele financiare stipulate in contractul de vanzare-cumparare. "Nu am citit nici pana azi intregul contract incheiat intre fostul APAPS si Cross Lander pe motiv ca acesta este confidential.
Directia de Comunicare din cadrul AVAS ne-a pus la dispozitie un pliant sumar in care erau cuprinse doar cateva din obligatiile partilor. Prin contract sunt obligati sa respecte contractul colectiv de munca, insa la acest punct sunt restantieri", a precizat Apostu.
Salariatii de la ARO au trimis in luna martie a acestui an o scrisoare catre presedintele Traian Basescu, scrisoare la care nu au primit nici pana in prezent un raspuns.
