Dosarul de urmarire informativa intocmit de fosta Securitate liderului UDMR Marko Bela indica o relatie cordiala cu ofiterii pusi sa-l supravegheze. Acesta pare a fi motivul pentru care a si fost „periat“ de SRI inainte de a fi trimis la CNSAS.
Din dosarul de urmarire informativa a lui Marko Bela lipsesc citeva zeci de pagini, acest lucru fiind relevat de numerotarea veche a paginilor, facuta la SRI, dublata de o numerotare facuta la preluarea sa de CNSAS.
„Si-a exprimat acordul fata de propunere”
Intr-o nota din 2.07.1983, ofiterul de securitate cerea aprobare ca poetul Marko Bela – redactor la „Igaz Szo” din Tirgu-Mures si membru PCR - „sa ne sprijine in clarificarea pozitiei unor persoane din anturajul lui, semnalate cu manifestari negative”. Un an mai tirziu, pe data de 19 iunie, Marko Bela dadea o nota explicativa de noua pagini dupa o deplasare la Sfintu Gheorghe.
„Ofiterul a purtat o discutie cu redactorul Marko Bela de la «Igaz Szo» la sediul organelor de Securitate”. In nota redactata de capitanul Ioan Grama se sustine ca Marko „a afirmat ca in situatia in care va lua la cunostinta probleme contrare legilor sau care creaza (sic!) stari de spirit necorespunzatoare ne va informa”.
Referitor la vizita sa la Sfintu Gheorghe, unde tocmai avusese loc un incident intre maghiari si Securitate, redactorului maghiar i se cerea sa „informeze cu operativitate despre tot ceea ce cunoaste nou”. „Si-a exprimat acordul fata de propunere”, incheia ofiterul Grama.
Telefon ascultat
Pentru legaturi cu „obiective din atentia organelor de Securitate din tara si strainatate”, precum si pentru „manifestari national-iredentiste”, in 1985, capitanul Grama propunea sefilor sai ca Marko Bela sa fie „luat in supraveghere informativa”. Aceasta a presupus inclusiv masura „TO”, adica ascultarea telefonului, si masura „S”, adica urmarirea „obiectivului”.
Interesul Securitatii fata de Marko Bela si relatia cu el este conturata laconic in dosarul aflat la CNSAS, din cauza diparitiei unor documente.
Intre ultimele introduse in dosar se afla si un aviz negativ, dat in 1988, vizind o deplasare in Ungaria, invocindu-se in acest scop inclusiv aspecte despre viata conjugala a poetului si despre relatia cu sotia lui de atunci, Eniko. Cerindu-i-se sa comenteze aceste aspecte legate de trecutul sau, Marko Bela ne-a cerut ieri sa revenim cu un telefon. Ulterior insa, acesta a respins toate apelurile.
Dosarul 1543, cosmarul lui Ladislau Csendes
Cererea de acces la dosarul lui Marko Bela, depusa de redactorul de la „Cotidianul” Mirela Corlatan, este unul din motivele esentiale pentru care i-a fost retrasa acreditarea de cercetator la CNSAS. Ladislau Csendes, propulsat de UDMR in functia de secretar al Colegiului CNSAS, a fost cel care a blocat dosarul saptamini in sir.
Pe 28 iunie, redactorul nostru a vazut dosarul si a solicitat fotocopii dupa citeva documente. Cererea a fost aprobata dupa doua zile, dar a zacut o luna in sertarul lui Csendes. Potrivit metodologiei CNSAS, cererea nu avea ce sa caute la Csendes de vreme ce primise aprobarile necesare si fusese data in lucru, pe 6 iulie, la Serviciul Arhiva.
In timpul tergiversarii circuitului firesc al hirtiilor, acelasi Colegiu i-a ridicat acreditarea jurnalistei, sub pretext ca informatiile obtinute n-au fost folosite exclusiv in scop stiintific. Asta in conditiile in care „scopul stiintific” nu este definit, iar altor jurnalisti acreditati la CNSAS nu li s-a retras acreditarea.
Dupa retragerea acreditarii, Ladislau Csendes a dat, pe 8 august, o rezolutie prin care a oprit Serviciul Arhiva sa elibereze copiile dupa documentele din dosarul lui Marko Bela, desi in momentul solicitarii, Mirela Corlatan avea inca acreditare.
