In Bucuresti, numarul masinilor care tranziteaza zilnic orasul depaseste un milion, in timp ce numarul strazilor si al parcarilor a ramas relativ acelasi ca in anul 1990, cand in Capitala circulau doar vreo 80.000 de masini.

Autoritatile locale au constatat tarziu ca in Bucuresti sunt inregistrate legal peste 850.000 de mijloace de transport, in timp ce locurile de parcare sunt mult mai putine: 60.000 parcaje de resedinta, 3.024 parcaje de utilitate publica si 390 subterane sau private.

Solutia ar fi amenajarea unor parcari supraterane si subterane in cel mai scurt timp.

Pe masura dezvoltarii explozive a circulatiei urbane bucurestene, atat in oras, cat si in aria sa metropolitana, problema asigurarii spatiilor de parcare a autovehiculelor este din ce in ce mai stringenta.

„In urma unei analize generale, putem afirma ca exista grave si acute probleme cu privire la asigurarea si gestionarea spatiilor de stationare a mijloacelor de transport, atat la domiciliu / resedinta, cat si la destinatii, in toate macrozonele functionale principale ale orasului: zona centrala (indeosebi centrul istoric),

marile cartiere rezidentiale (indeosebi marile ansambluri de locuinte colective), centrele comerciale, zonele de agrement etc.”, se arata intr-un raport oficial al Primariei Capitalei.

Proiecte pe hartie

Bucurestiul, unul dintre nodurile principale ale sistemului national de transport rutier, feroviar si aerian, este in acelasi timp si o capitala europeana situata la intersectia a doua coridoare rutiere si feroviare paneuropene de transport (IV si IX).

In documentul primariei se mai arata: „Municipalitatea a identificat circa 50 de posibile amplasamente pentru dotari de parcaje publice de medie si mare capacitate, care sunt ierarhizate, clasificate, organizate.

[…] Amplasamentele prioritare pentru construirea de parcaje subterane la care municipalitatea a demarat procesul de obtinere a creditelor externe, in valoare de circa 557 de milioane de euro, sunt: Gara de Nord (1.700 locuri de parcare), Piata Obor (1.200 locuri de parcare), Piata Sudului (300).

Concomitent cu realizarea acestor parcaje, au fost prevazute si proiecte pentru ameliorarea ambuteiajelor din aceste intersectii. Municipalitatea are in vedere, prin parteneriatul public-privat, realizarea urmatoarelor parcaje subterane si supraterane: Piata Presei Libere (1.

850 locuri), Complexul Expozitional Romexpo (630 locuri) Piata Ateneului Roman (300 locuri), Piata Universitatii (300 locuri), Bloc Perla (250 locuri), Edgar Quinet (410 locuri), Piata Hurmuzachi (460 locuri), Piata Aviatorilor (550 locuri), Piata Victoriei (1.200 locuri), Aeroportul Baneasa (1.200 locuri), intrarea in Parcul Tineretului (2.

000 locuri), Lujerului (300 locuri), centrul Cartierului Titan (400 locuri) si centrul de cartier Drumul Taberei (150 locuri de parcare).”

Centrul istoric pietonal are nevoie urgenta de parcari

Centrul vechi al orasului va deveni zona exclusiv pietonala, delimitata in partea de vest de strazile Doamnei, Calea Victoriei, Splaiul Independentei si I. C. Bratianu, iar in est - de strazile Coltei, General Florescu, Calea Mosilor, Corneliu Coposu si I.C. Bratianu.

Interzicerea circulatiei auto creeaza deja probleme masinilor de aprovizionare a magazinelor. Consiliul municipal a limitat traficul greu in zona la 3,5 tone. Prin proiect, se vor dezvolta retele de parcaje perimetrale care vor continua spre zona Calea Mosilor, Sf. Vineri, Stelea Spatarul.

Persoanele care locuiesc in cladirile din centrul istoric ar putea beneficia de o parcare de resedinta, desi, in general, astfel de amenajari nu sunt admise in acest spatiu. De aceea, primaria ofera ca alternativa parcarea privata din spatele magazinului Unirea si cea de la Hanul lui Manuc.

O solutie cu rezultate imediate ar fi folosirea spatiilor tehnice libere lasate deasupra metroului intre Piata Romana si Piata Unirii, unde ar putea fi adapostite sute de mii de masini.

Parcarile de resedinta vor fi administrate tot de particulari

Apoi, Primaria sectorului 3 a stabilit deja locul a trei parcaje supraterane multietajate, care vor aduce cateva mii de locuri de parcare in zona centrala a Capitalei. Consiliul local al sectorului 3 a aprobat deja documentatia de urbanism pentru cele trei parcaje supraterane ce vor fi situate in zonele: Calea Calarasi - Bd. Decebal, Calea Vitan - Bd.

Mihai Bravu si str. Sf. Vineri - Bd. Mircea Voda. Parcajele din Calea Vitan - Bd. Mihai Bravu si Calea Calarasilor - Bd. Decebal sunt primele locatii-pilot de resedinta care vor fi inchiriate pe baza de abonament catre cetatenii rezidenti in zona. Tariful va fi stabilit prin hotarare a Consiliului municipal.

Fiecare parcaj va avea cate 600 de locuri. Cele doua santiere-pilot vor demara in primavara anului 2006.