De cateva luni de zile, de fapt de cand exista, coalitia guvernamentala se zbate sa-i inlocuiasca pe Nastase si pe Vacaroiu de la sefia Parlamentului. A curs ceva sudoare pentru realizarea acestui proiect. Cei doi sunt doar partea vizibila a aisbergului.

Alianta PNL-PD vrea ca si consiliile judetene sa se lepede de satana, sa-i degradeze pe baronii PSD-ului la rangul de trupeti penali si sa aleaga sefi din cadrul coalitiei guvernamentale.

Circula liste in care moralii si imoralii parteneri de guvernare s-au asezat deja in fotolii de sefi si si-au repartizat si functiile in institutiile descentralizate din teritoriu pe grade de rudenie si vechime in partid. Cei doi fac ciocu' mare, invocand Constitutia. Pana acum eforturile coalitiei nu au facut decat sa intareasca iluzia eternitatii celor doi sefi de Camera.

Se apropie, insa, momentul adevarului, cand, intr-o sesiune extraordinara, va fi luata in discutie propunerea de modificare a legii care-i va transforma din printi in broaste raioase. E drept, cei doi nu sunt inofensivi, cum cred. De poftele lor depinde ordinea de zi, multe se fac si se desfac in cabinetele lor. Sunt, conform Constitutiei, al doilea si al treilea om in stat.

Discret si sigur, au sufocat multe proiecte de legi si amendamente cu toxinele intereselor de gasca. Insa membrii Biroului Permanent, in care coalitia are un cuvant greu de spus, pot impune pe ordinea de zi proiectele importante si sefii celor doua Camere ar putea pierde acest vot.

Din pacate, pana acum coalitia guvernamentala a fost doar o fictiune care a acoperit foamea gurmanzilor politici stransi prin restaurantele bucurestene sa faca planuri din cutite si pahare. Coalitia nu a avut vreme sa se faca remarcata in salile parlamentare decat atunci cand Guvernul ar fi putut sa piarda un vot de incredere.

In rest, ecranele si paginile ziarelor sunt pline de caprele cu coada pe sus ale politicienilor care critica deciziile partenerilor de guvernare si prestatia Guvernului.

Adevarul e ca primul-ministru sta cu un ochi la capitanul Traian Basescu si cu altul pe carma, sa nu i-o smulga din mana piratii din guvern si partid. Nu stie cum sa-i multumeasca pe toti, sa nu-l mai ironizeze si sa nu-l mai scoata de incompetent cand merge la inundatii cu costume cauciucate la patru ace.

Desi are staif, bani si prestanta numai buna pentru un sef de guvern, Calin Popescu Tariceanu nu pare stapan pe el nici la Guvern si nici in partid. La Guvern il sapa cartitele lui Basescu.

Remanierea nu i-a inlaturat din coaste pe oamenii presedintelui, coalitia ii scapa din maini ca o oala in care guvernarea fierbe in suc propriu, in vreme ce in partid inca mai sunt oameni care voteaza la sefia lui Theodor Stolojan si cred ca fuziunea cu Partidul Democrat ar face un lifting facial fetelor tot mai lungi si mai triste cu care e intampinat Tariceanu in public.

El insusi a facut o figura proasta si cand si-a dat demisia, si cand si-a retras-o. Pentru multi pare acum un mort viu caruia ii scapa schimbatorul de viteze din mana - in loc sa bage Guvernul in viteza il baga in marsarier.

Traian Basescu il calca pe bataturi, atat de aproape sta si priveste peste umarul guvernarii. Si e neobosit. Face concediile in cizme de cauciuc si, intre doua seri dansante la mare, criticile lui sunt mai ucigatoare decat cele ale Opozitiei. Viziteaza unul un sat inundat, imediat apare si celalalt.

Ctitoreste limuzina prezidentiala nu stiu ce pod, imediat trebuie sa apara si cardul de stancute cu girofar de la Guvern. Cei doi stau fata in fata ca un chip reflectat de o oglinda. Doar ca, tot ca intr-o oglinda, dreapta unuia e stanga celuilalt. Din aceasta cauza si viziunea fiecaruia despre solutiile crizei politice sunt diferite.

Basescu crede ca solutia este administrativa si cat se poate de simpla. Guvernul ar fi trebuit sa demisioneze! Eventual de trei ori ca sa avem alegeri anticipate si o noua coalitie, mai solida. PSD-ul pare sa fi pierdut teren in sondaje si nici PRM-ul nu se simte prea bine.

Cei care vor alegeri anticipate mizeaza pe castigul la scor al aliantei, o alianta in care rolul Partidului Democrat sa fie mult mai consistent. Eventual, si solist, si dirijor!

Tariceanu e adeptul pasilor mici si repetati. Nu-i da mana altfel. Este liderul celui mai important partid al coalitiei, cel putin asa crede. Numai ca a pierdut suficient teren pentru a fi privit de sus de colegii din Partidul Democrat. Marsul militar fredonat de Traian Basescu ii suna in urechi a mars funebru. Pentru Tariceanu, orice solutie e mai buna decat alegerile anticipate.

Nu intamplator colegii lui din Parlament au fost mai vehementi cand s-a pus problema modificarii regulamentelor si legilor pentru schimbarea sefilor celor doua Camere si a consiliilor judetene. Colegii de coalitie i-au sustinut cam cu jumatate de gura.

Schimbarea garniturii de conducere ar fi o victorie asupra PSD-ului mai putin costisitoare si mai putin periculoasa pentru PNL decat cea a alegerilor anticipate. Chiar daca le-ar castiga, Tariceanu ar putea pierde Palatul Victoria, iar victoria ar fi inutila. Iar el nu concepe s-o sarbatoreasca in strada.

Ar insemna si sfarsitul carierei sale in fruntea unui partid unde pare sa-i fi tinut locul cald omului pentru care a plans Basescu, adica lui Theodor Stolojan. Si, cine stie, poate ca odata cu eliberarea Parlamentului de povara celor doi comici vestiti ai ecranului mic, Coalitiei i-ar mai ramane ceva timp sa faca ce n-a prea facut pana acum.

In loc sa se joace de-a barca pe valuri, sa guverneze tara! Insa, mai nou, liderii PD si PNL au trecut la "dialoguri nefericite". In loc sa vasleasca, isi dau cu vaslele in cap.