Cunoscutul scriitor peruan Mario Vargas Llosa vine, luna viitoare, in Romania pentru a-si prezenta cartile aparute la noi si pentru a primi un premiu literar oferit de Uniunea Scriitorilor.

Llosa va ajunge la Bucuresti pe 17 septembrie si va sta trei zile la Neptun, unde ii va fi decernat Premiul Ovidius, in valoare de 10.000 de dolari, la Festivalul International „Zile si Nopti de Literatura”.

Llosa a mai vizitat Romania in urma cu zece ani. Scriitorul a venit la Bucuresti, intre 12 si 16 octombrie 1995, pentru a-si lansa volumul „Pestele in apa”. Cartea a fost scrisa de Llosa in 1990, imediat dupa ce acesta a pierdut in fata lui Alberto Fujimori alegerile prezidentiale din Peru.

Traducatoarea Mariana Sipos, cea care a redactat prefata cartii, crede ca Llosa a scris „Pestele in apa” pentru a explica implicarea sa in politica.

Intelectualii au incercat sa-l converteasca

La sase zile de la plecarea din Romania, Llosa a publicat in cotidianul „El Pais”, din Spania, pe 22 octombrie 1995, un editorial, intitulat „Casa lui Ceausescu”.

Impresiile scriitorului dupa „calatoria-fulger” nu sunt tocmai magulitoare la adresa Romaniei.

Llosa este surprins de cum s-au adaptat scriitorii romani la economia de piata, prin convietuirea cu „jucatorii de noroc - mafioti, contrabandisti”, intr-un cazinou deschis in sediul Uniunii Scriitorilor. In acelasi timp, Llosa nu intelege religiozitatea excesiva a unor intelectuali.

„Nu-mi aduc aminte (...) sa fi fost intrebat de atatea ori daca eu cred in Dumnezeu sau daca vreau sa ma convertesc”, scrie Llosa. Autorului nu-i plac constructiile megalomanice ale fostului dictator, pe care le-ar vrea „dinamitate”, si se intreaba cum un personaj ca Ion Iliescu a ajuns presedinte.

Llosa il caracterizeaza pe Constantinescu, contracandidatul de atunci al lui Iliescu, drept lipsit de „charisma”, cu putine sanse in alegeri.

A fost socat de xenofobia romanilor

Autorul crede ca luptele interne si impartirea „in grupuri si grupulete” au prejudiciat opozitia si ca „o buna parte a societatii romanesti pare a fi cazut prada paranoiei, boala caracteristica tarilor supuse dictaturii”.

Llosa afirma ca i s-a „intors stomacul pe dos” cand intelectuali de marca au incercat sa-l convinga ca „Romania nu va face nici un progres cat timp nu va scapa de milioanele de tigani - vinovati de toate crimele si matrapazlacurile tarii”.

Una dintre concluziile lui Llosa, dupa vizita sa din 1995, este ca „pe Ceausesti i-au mancat viermii, dar poporului roman ii vor trebui timp, munca si imaginatie pentru a se debarasa de mostenirea pe care aceasta pereche i-a lasat-o”.

Iliescu, vazut de Llosa

„Singura explicatie posibila este ca victoriile lui Iliescu se datoreaza, fara indoiala, mult mai mult lipsei de competenta a opozitiei decat meritelor proprii”.(...) „Inginerul Ion Iliescu seamana leit cu poetul dominican Joaquin Balaguer.

Ambii au stiut sa se faca utili, fara a parea periculosi, dictatorilor pe care i-au slujit, respectiv Nicolae Ceausescu si generalul Trujillo, si apoi sa se indeparteze suficient de acestia, fara a risca vreo pedeapsa sau neplacere, pentru ca, mai tarziu, o data cu instaurarea democratiei, sa se poata lauda ca, tot timpul, in secret, erau de fapt democrati. (...)

Ambii sunt probe vii ca anumite regimuri mor mult mai tarziu decat tiranii care i-au condus”.