Nu au voie sa joace la cazinou, sa participe la jocuri piramidale, sa aplaude sau sa se manifeste zgomotos la intruniri politice si li se interzice chiar sa se certe intre ei.

Este vorba despre judecatori si procurori care trebuie sa respecte regulile impuse de noul cod deontologic, elaborat si redactat de specialisti ai Ministerului Justitiei, in colaborare cu membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Reglementarile au fost adoptate cu o saptamana in urma.

Interzis la jocuri de noroc

Procurorii si judecatorii nu au voie sa participe la jocuri de noroc sau la cele piramidale, cum a fost „Caritasul”. Mai mult, nu au voie sa se foloseasca de alte persoane care sa joace in locul lor.

Astfel, in situatia in care ar fi nevoiti sa justifice conturi prea „grase” pentru un salariu de magistrat, procurorii si judecatorii nu vor putea motiva ca au castigat banii la un astfel de joc. „Aceste masuri sunt bine-venite pentru controlul averilor ilicite.

Este stiut faptul ca jocurile piramidale sau cazinourile sunt cele mai folosite pentru spalarea de bani”, ne-au declarat surse judiciare.

Adio, procurori „aplaudaci”!

De acum inainte, magistratilor le este interzis sa acorde sprijin unui candidat la o functie publica cu caracter politic sau „sa militeze pentru aderarea altor persoane la o formatiune politica”. Mai mult, magistratii nu au voie sa participe la colectarea de fonduri pentru formatiunile politice si „nu pot permite folosirea prestigiului sau imaginii lor in astfel de scopuri”.

Pe de alta parte, procurorii sau judecatorii pot participa la reuniuni publice, insa numai cu conditia sa nu urmeze exemplul „aplaudacului”, exprimandu-si in vreun fel convingerile politice.

Odata cu aparitia noului cod deontologic, probabil ca nu vom mai intalni procurori „aplaudaci” de genul Danila Suciu. Reamintim ca fostul prim-procuror al Parchetului Curtii de Apel Cluj s-a dovedit un pesedist foarte „activ”, anul trecut, la lansarea candidaturii lui Ioan Rus la Primaria Cluj, cand a aplaudat din rasputeri si a fluturat neobosit stegulete electorale.

Nu barfiti, parati la CSM!

Magistratii nu mai au voie sa-si exprime parerea in privinta probitatii profesionale si morale a colegilor lor fara un motiv intemeiat sau sa se certe cu acestia. Si asta intrucat noul cod prevede clar ca „relatiile judecatorilor si procurorilor in cadrul colectivelor din care fac parte trebuie sa fie bazate pe respect si buna-credinta”.

In schimb, procurorii si judecatorii sunt obligati „sa se toarne” unii pe altii la CSM. „Datele si informatiile cunoscute de judecatori si procurori in legatura cu aspecte grave legate de lipsa de probitate profesionala ori morala a unui coleg vor fi aduse la cunostinta CSM”, se arata in articolul 22 al codului.

Fara colaborari cu serviciile secrete

Judecatorii si procurorii nu au voie sa lucreze sub acoperire sau sa colaboreze cu serviciile secrete. Mai mult, in cazul in care dosarele la care lucreaza au caracter confidential, magistratilor nu le este permis sa le scoata din incinta Parchetului sau a instantei si sa permita oricui sa le consulte.

Noul cod reglementeaza strict si modul in care procurorii si judecatorii trebuie sa solutioneze dosarele la care lucreaza, adica fara subiectivism si partinire, „liberi de orice relatii si influente”. Mai mult, magistratii sunt obligati sa cunoasca foarte bine o limba straina si operarea pe calculator.

„Este clar ca aceste noutati „vor lovi” o mare parte din procurorii si judecatorii care se apropie de pensionare si care au mari carente la aceste capitole”, sustin surse judiciare.

„Caravana magistratilor”

„O caravana a judecatorilor si procurorilor va poposi in toate orasele importante din tara pentru a face cunoscut noul cod deontologic”, ne-a declarat ieri Nicolae Chiujdea, presedintele Comisiei de disciplina a CSM. Potrivit magistratului, reglementarile reprezinta un ghid al felului in care ar trebui sa se comporte procurorii si judecatorii, atat in viata particulara, cat si in instanta.

„Este un cod bun, inspirat din legislatia tarilor europene”, este de parere Chiujdea.

Judecatori si procurori implicati in jocuri piramidale

La inceputul anilor ‘90, cand furia jocurilor de tip „Caritas” cuprinsese Romania, zeci de magistrati s-au numarat printre primii imbogatiti in urma unor astfel de escrocherii. Cel mai cunoscut caz de acest gen a fost cel al jocului de intrajutorare „Mega Caritas” din Pitesti, pus pe roate, in 1993-1994, chiar de catre un judecator.

Este vorba despre Tiberiu Iordache, in acea perioada magistrat la Judecatoria Pitesti.

In 1998, contabilul jocului, Dumitru Badoi, a inmanat magistratilor Curtii de Apel Brasov, care judecau dosarul ce ii viza pe responsabilii escrocheriei, o lista cu peste 140 de judecatori, procurori, ofiteri de politie, functionari si patroni de hoteluri deveniti milionari peste noapte, dupa ce au depus la „Mega Caritas” cate 60.000 de lei.

Astfel, pe lista „neagra” figurau numele a peste 20 de procurori si judecatori: Constantin Mihai, Gheorghe Diaconu, Aurica Cocaina, Floarea Popa, Virgiliu Ilie, Sanda Bivolu, Cosmina Criga, Mariana Dogaru, Leonard Badescu, Gabriela si Corvin Chiornita, Dumitru Vaduva, Florina Andrei, Camelia Andrei, Virginia Simionescu, Maria Costache, Elena Borda, Florica Rauta, Drina Tanase, Filofteia Ariciu,

Valentina Lazar si Dumitru Tanase.

Fostul judecator Iordache a fost, in final, achitat, iar alti sase complici ai sai au scapat, beneficiind de gratieri. Singurul condamnat sa despagubeasca sutele de persoane inselate a fost contabilul Dumitru Badoi.

Nici vestitul joc „Caritas”, initiat la Cluj de catre Ioan Stoica, nu a fost ocolit de judecatorii si procurorii din zona. Si de aici,

s-a aflat mai tarziu, zeci de magistrati si-au „ingrasat” conturile cu sume fabuloase de bani.

Numai cateva libertati

Noul cod cuprinde mai mult indatoriri pentru procurori si judecatori decat libertati. Printre putinele lucruri care le sunt permise magistratilor se numara aparitiile la televizor sau elaborarea de articole si lucrari literare.

Totodata au posibilitatea de a-si exprima public opinia in cazul in care au fost defaimati in mass-media.

Legea le mai permite judecatorilor si procurorilor sa acorde asistenta juridica numai in cauzele lor personale, ale parintilor, sotilor, copiilor si nepotilor lor, precum si in cele ale persoanelor aflate sub tutela sau curatela lor.

Totusi, in astfel de cazuri nu le este permis sa se foloseasca de calitatea pe care o au pentru a influenta solutia instantei de judecata sau a Parchetului si nici macar sa lase impresia ca ar putea avea vreo astfel de influenta.