Circa o mie de pelerini siiti irakieni au murit inecati, sufocati ori calcati in picioare, iar alti 815 au fost raniti in urma panicii provocate in randul multimii aflate pe un pod din Bagdad de zvonul potrivit caruia in sanul ei s-ar fi aflat teroristi kamikaze.
Este cea mai mare tragedie din Irak dupa caderea regimului Saddam Hussein si cea mai importanta de pe glob din ultimele doua decenii, dupa cea de la 2 iulie 1990, cand intr-un tunel din Minna (Arabia Saudita), au murit asfixiati 1.426 de pelerini la Mecca.
Bilantul de la Bagdad se modifica mereu, intrucat in fluviul Tigru inca se pescuiau cadavre ale celor cazuti de pe podul Al-Aimah, iar in spitale soseau mereu raniti ori se inregistrau noi decese din randurile celor adusi deja. In orice caz, imaginea muntelui de papuci ramasi pe pod este una dintre cele mai sugestive pentru dimensiunea tragediei.
In paralel, specialistii incearca sa afle cum s-a ajuns la o atare catastrofa care, in plus, a adancit diferendul dintre siitii si sunnitii irakieni, reprezentand curentele principale ale Islamului. Pelerinii siiti foloseau podul Al-Aimah, inchis de regula, pentru a ajunge la mausoleul Musa al-Kazim (sau Al-Khadim), al saptelea imam siit, situat in cartierul siit Kazimiyah.
Ei marcau moartea lui Al-Kazim, evenimentele sangeroase petrecandu-se chiar langa moscheea cu acelasi nume, unul dintre simbolurile acestui curent musulman. In Irak, dupa rasturnarea lui Saddam Hussein, pe timpul caruia siitii erau oprimati, acestia participa in numar mare la manifestari religioase, de obicei foarte bine organizate.
Chiar si la cea de miercuri se miza pe prezenta a doua-trei milioane de pelerini siiti. Ceremonia a fost precedata de atacuri cu mortiere asupra mausoleului Al-Kazim, fiind ucise 16 persoane, iar 37 - ranite.
A urmat pelerinajul propriu-zis cand, in mod cert, la originea tragediei a stat un banal zvon, nedovedit prin nimic, privind prezenta unor kamikaze, iar panica la care s-a ajuns a facut ravagii. De fapt, cei care au lansat zvonul au mizat pe aceasta importanta componenta a lumii arabe, in general, si a celei irakiene in special.
Acolo, soapta este un element al vietii de zi cu zi, iar "ishaat"-ul cultivat cu buna stiinta nu face decat sa alimenteze violenta si, implicit, prapastia dintre siiti si sunniti. Miercuri, zvonul a avut si un rol vindicativ in comentata poveste a adoptarii textului noii Constitutii irakiene de care sunnitii se simt ignorati.
