Speculatorii de terenuri expropriate au motiv de bucurie: o piata foarte buna s-ar putea forma cu adevarat in viitorii ani. Potrivit intentiilor autoritatilor, dar si ca efect al integrarii europene, pana in 2015 am putea avea o retea de 12 autostrazi .

Constructia unei autostrazi poate aduce beneficii importante proprietarilor ale caror terenuri vor fi „taiate in doua“. Acestia obtin un pret bun de la stat, iar daca au norocul ca in dreptul lor proiectantul sa prevada un refugiu, o pasarela sau un pasaj care sa permita intrarea direct din autostrada isi pot valorifica mult mai banos pamanturile de langa autostrada.

„Oamenii trebuie sa stie insa clar ca vor castiga numai cei care au terenuri cu acces direct din autostrada. Restul pamantului ramane la pret de teren agricol“, spune Liviu Ureche, presedintele Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI). Prin urmare, afacerea are un mare risc.

„Cei care se grabesc sa cumpere teren cu aproximatie prin zonele pe unde se aude ca trece o autostrada pot sa ramana pagubiti. Nu castiga decat cei care au terenuri pe care autostrada le imparte in doua sau cei care au norocul sa fie in dreptul refugiilor prevazute de proiectant“, explica presedintele ARAI.

Exproprieri la preturi mari

Statul plateste bine pentru pamanturile pe care le cumpara, avand in vedere ca acestea sunt, in general, terenuri agricole. De exemplu, in cazul autostrazii Brasov-Bors, construita de firma americana Bechtel, pretul minim oferit pentru un metru patrat de teren este de 2 euro, potrivit lui Petru Gus, reprezentantul firmei care a facut evaluarea.

Deci pentru un hectar de teren un proprietar ia drept despagubiri minimum 20.000 de euro, in conditiile in care, in zona, inainte de aparitia autostrazii pretul oscila intre 6 si 12 milioane de lei.

Insa sumele difera, acestea fiind stabilite in functie de categoria terenului, de pretul zonei, de utilitatile existente, de tipul de cultura existenta pe loc.

Valoarea medie a despagubirilor acordate pana in prezent in cazul autostrazii Transilvania s-a ridicat la 5 dolari pe metru patrat, au anuntat oficiali ai Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR).

Potrivit datelor furnizate, in acest an CNADNR a platit despagubiri in valoare de 489 miliarde lei, iar pana la finele lui 2005 urmeaza sa mai fie acordate alte 640 miliarde de lei. In total, statul va cumpara 2.905 hectare de teren pentru construirea acestei autostrazi.

Evitati speculatorii

„Pe unde va trece exact autostrada?“ Cei care detin primii aceasta informatie se umplu de bani. In judetul Cluj, chiar in faza cand autostrada era doar la nivel de zvon, au si aparut speculatorii care au cumparat terenuri de la tarani pe nimic si care asteapta acum sa le vanda statului la preturi de zeci de ori mai mari.

Dar se vor imbogati numai aceia care au stiut cu precizie pe unde trece drumul. In plus, concurenta aparuta intre autostrada Transilvania si cealalta autostrada, care ar trebui sa traverseze Romania pe traseul Coridorului IV pan-european (Constanta-Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Timisoara-Arad), da frisoane multor speculatori.

Care dintre acestea va fi prioritara, cand vor incepe lucrarile? In lipsa unor informatii clare, piata imobiliara din anumite zone a luat-o razna. Desi se afla numai in faza de proiect, planurile de constructie ale autostrazii Transilvania au aruncat in aer pretul terenurilor si caselor nu doar in judetul Cluj, ci si in Mures si Bihor.

Valoarea proprietatilor pe care oamenii se asteapta ca statul sa le cumpere se majoreaza saptamanal. De exemplu, pretul unei case in localitatea Satu Nou, judetul Bihor, a crescut de la 250 de milioane de lei, la finele anului trecut, la peste un miliard de lei, in prezent.

Agentii imobiliari avertizeaza ca exista si riscul ca autostrada sa fie construita cu 10 metri mai la dreapta sau mai la stanga, iar visul de imbogatire al multora se poate narui.

Afaceri conexe

O autostrada este precum o cometa. In coada si in jurul ei se dezvolta o multitudine de afaceri conexe, foarte prospere, afirma specialistii imobiliari. „Se deschid benzinarii, hoteluri si moteluri, fast-fooduri, parcari, precum si depozite de materiale“, spune Liviu Ureche.

Pretul acestor pamanturi poate ajunge si la 30-40 de euro/mp, adauga acesta, ceea ce inseamna ca proprietarul unui teren de un hectar poate castiga nu 20.000-40.000 de euro, cat ii da statul pentru expropriere, ci 300.000-400.000 de euro. Insa, pentru a obtine acesti bani, trebuie sa fie cu adevarat norocos sau sa aiba informatie la prima mana.

Si asta pentru ca nu toate terenurile din dreapta si stanga autostrazii beneficiaza de aceasta sansa, ci numai acelea care sunt in zonele prevazute de proiectant pentru refugii, pasarele sau popasuri. „Numai terenul cu acces direct din autostrada are valoare, restul ramane la pret de teren agricol“, spune presedintele ARAI.

O alta problema este legata de latimea suprafetei ce urmeaza sa fie expropriata. Se pare ca in cazul autostrazii Transilvania aceasta latime este 60 de metri, formata din fasii de cate 15 metri de o parte si de alta a autostrazii, a carei latime propriu-zisa este de 30 de metri.

Asta inseamna ca zonele laterale de protectie sunt de numai 6 metri, iar cei care vor sa construiasca benzinarii sau popasuri trebuie sa negocieze direct cu proprietarii, care astfel pot castiga bani buni.

Finalizarea unei autostrazi pan-europene prezinta avantajul ca tara noastra ar putea deveni o zona de tranzit si de depozite pentru marile companii de retail, care si-ar construi aici mari centre logistice, de unde sa deserveasca vestul Europei.

Reprezentantii companiilor imobiliare spun ca au fost solicitati de marile lanturi de retail, care insa nu s-au decis, din cauza tergiversarilor constructiei unei autostrazi care sa lege Estul de Vest. Au ramas totusi in asteptare.

Oportunitati pentru zece ani

O piata foarte buna pentru speculatorii de terenuri s-ar putea forma in viitorii ani. Pana in 2015 am putea avea o retea de 12 autostrazi, conform intentiei actualului guvern. In afara celor doua autostrazi (Transilvania si Constanta-Arad) se vor mai construi altele.

Este vorba despre Nadlac-Timisoara-Stamora Moravita, la care se adauga cea care leaga Alba Iulia de Turda, prin Satu Mare-Zalau-Cluj-Napoca. O prioritate este considerata si autostrada care leaga Lugojul de Craiova, prin Calafat, Caransebes-Drobeta Turnu Severin-Filiasi-Craiova. Guvernul doreste o autostrada si intre Simeria si Filiasi, prin Hateg-Petrosani.

Alte autostrazi: Bucuresti-Craiova, Albita-Giurgiu, pe traseul Husi-Tecuci-Tisita-Buzau-Bucuresti-Giurgiu si Buzau-Ploiesti.

In prezent, in Romånia sunt in constructie peste 200 de kilometri de autostrada, la care se adauga 554 de kilometri pentru care se desfasoara nego-cieri, proiectele aflandu-se in diferite stadii de finantare.