Persoanele juridice vor raspunde penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in numele ori in interesul persoanei juridice, stabileste proiectul de lege pentru modificarea si completarea Codului Penal adoptat astazi in sedinta de Guvern.

Exceptie vor face de la instituirea acestui principiu statul, autoritatile publice si institutiile publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu va exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Pentru prima data in legislatia romaneasca este consacrata institutia raspunderii penale a persoanei juridice.

Reglementarea este legitimata de realitatile sociale si economice, avand in vedere ca s-au inregistrat situatii in care persoanele juridice au fost create si utilizate de persoane fizice ca instrumente sau drept acoperire pentru a savarsi infractiuni.

In acelasi timp, noile reglementari raspund angajamentelor asumate de Romania in procesul de aderare.

Rapoartele periodice ale Comisiei Europene pentru anii 2001-2002 si cel de-al doilea Protocol la Conventia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene recomanda Romaniei introducerea institutiei raspunderii penale a persoanei juridice in legislatia nationala.

Cat priveste sfera infractiunilor care pot fi comise de o persoana juridica, noile reglementari opteaza pentru ‚‚sistemul clauzei generale’’.

Aceasta presupune ca persoana juridica poate comite in principiu, in calitate de autor, instigator sau complice, orice infractiune, indiferent de natura acesteia, urmand a se constata in fiecare caz concret daca sunt sau nu intrunite conditiile pentru angajarea raspunderii sale penale.

Noua reglementare conditioneaza angajarea raspunderii penale a persoanei juridice de savarsirea infractiunii in realizarea obiectului de activitate a persoanei juridice sau in interesul ori in numele acesteia, fara ca raspunderea penala a persoanei juridice sa excluda raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Noile reglementari stabilesc sistemul de pedepse aplicabile persoanei juridice. Alaturi de pedeapsa principala a amenzii, cuprinsa intre 2.500 si 2 milioane de lei RON, se vor institui pedepse complementare:

• dizolvarea persoanei juridice

• suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pe o perioada de la un an la trei ani

• interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o perioada de la un an la cinci ani

• interzicerea accesului la unele surse de finantare pe o durata de la un an la cinci ani

• afisarea hotararii de condamnare sau difuzarea ei in Monitorul Oficial, prin presa sau mijloace de comunicare audiovizuala

• obligarea la publicitate negativa pe o durata de la trei la sase luni

Pentru respectarea drepturilor constitutionale referitoare la libertatea de asociere si libertatea presei, modificarile Codui Penal preved ca dizolvarea si suspendarea activitatii nu pot fi aplicate partidelor politice, sindicatelor, cultelor religioase sau organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale.

De asemenea, pedepsele privind dizolvarea si suspendarea activitatii nu pot fi aplicate persoanelor juridice care isi exercita activitatea in domeniul presei sau al audiovizualului.

Noul Cod Penal aduce completari si modificari si in ceea ce priveste confiscarea speciala ca masura de siguranta.

In acest sens, s-a stabilit ca masura confiscarii speciale sa poata fi luata nu numai asupra bunurilor produse prin savarsirea infractiunii ci si asupra bunurilor care au dobandit un alt regim prin infractiune. In acest mod se urmareste solutionarea problemei cu privire la temeiul juridic a confiscarii speciale a bunurilor care au facut obiectul contrabandei.

Proiectul propune si modificari substantiale in ceea ce priveste regulile generale de executare a pedepselor privative de libertate prin instituirea a patru regimuri de executare (maxima siguranta, inchis, semideschis si deschis). Se acorda astfel posibilitatea condamnatului de a trece dintr-un regim de executare in altul in functie de conduita sa.

In noua conceptie, s-a renuntat la caracterul vadit represiv al regimului de executare a pedepsei, care in prezent se bazeaza pe obligatia condamnatului de a munci, fiind accentuata latura educativa a executarii pedepsei, intemeiata pe posibilitatea condamnatului de a presta, numai cu acordul sau, o activitate utila.

Avand in vedere Directivele europene de aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor, fara deosebire de origine rasiala ori etnica, si angajamentele asumate de Romania in acest sens, proiectul de modificare a Codului penal propune masuri de descurajare impotriva comportamentelor discriminatorii.

In acest sens, se propune introducerea unei noi circumstante agravante legale, prin care oricarei infractiuni sa i se imprime un caracter mai grav in cazul in care savarsirea acesteia a avut drept mobil temeiuri de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala

cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.

Proiectul de modificare a Codului penal propune o noua abordare a conditiilor de acordare a suspendarii executarii pedepsei, in vederea asigurarii unei mai bune individualizari a modului de executare a acesteia si cresterii sanselor de recuperare sociala a persoanelor condamnate.

Astfel, suspendarea conditionata sau sub supraveghere a executarii pedepsei nu mai este conditionata de natura infractiunii savarsite si nici de limita maxima a pedepsei prevazute de lege pentru acea infractiune ci, la acordarea acesteia, vor fi avute in vedere gravitatea faptei in functie de imprejurarile concrete in care a fost comisa, reflectata in pedeapsa aplicata de

instanta de judecata si conduita infractorului.