Recentele cresteri de preturi la benzina in Romania, urmate de usoare descresteri datorate presiunilor politice, au surprins pe multi. Ce ar trebui, insa, sa uimeasca e tocmai aceasta mirare. In ultimii cinci ani pretul petrolului nerafinat a crescut in lume de aproape trei ori, dublandu-se numai in ultimii doi ani. Cresterile de preturi petroliere au devenit o parte a vietii de zi cu zi.

Celor care se scarpina inca mirati in cap si se intreaba daca povestea asta va continua trebuie sa li se spuna, fara menajamente, ca da. Se vorbeste chiar despre cresterea preturilor vara viitoare, cand americanii conduc cel mai mult. Setea lor de benzina poate duce la preturi de peste 1,5 euro litrul de benzina, batand chiar catre 2 euro.

De ce au crescut preturile asa de repede in trecut si de ce vor continua sa creasca? Multi dau vina pe Bush si pe razboiul din Irak (de multe ori, aceleasi voci care spun, fara sa clipeasca, ca Bush a pornit razboiul ca sa puna mana pe petrolul irakian). Razboiul a franat, insa, numai deplina intrare a Irakului, care pana in 2003 tot nu era in circuitul productiv mondial.

Ceilalti producatori pompeaza petrol fara grija.

Cauzele scumpirii sunt doua. Prima este cresterea economica mondiala, mai ales din China, Statele Unite, Japonia si parti ale Europei. Anul trecut, o economie mondiala infloritoare a cerut mai mult petrol pentru productie de bunuri, transport si energie. Consumul de petrol a crescut in cel mai rapid ritm din ultimii 30 de ani.

China a devenit un consumator de petrol de talie mondiala, fiind pe locul doi, dupa SUA. Desi nu are inca numarul de autoturisme al Americii, China are nevoie de petrol pentru a-l transforma in energie si plastic. Setea ei e direct legata de faptul ca fiecare briz-briz de plastic vandut pe planeta, de la DVD-uri, la aparate de ras parul de pe picioare, e „Made in China”.

Anul viitor, China va consuma cu 7 procente mai mult petrol ca anul acesta, stimulata si de faptul ca, din motive politice, benzina e subventionata in China, un lucru care ii face pe consumatori risipitori.

Cea de-a doua cauza a cresterii preturilor este decizia organizatiei producatorilor de petrol (OPEC) de acum 5 ani de a limita productia, pentru a tine preturile mari. Tarile membre, in special arabe, aveau nevoie atunci de bani gheata pentru

a-si aduce bugetele pe linia de plutire. Arabia Saudita, care in anii 80-90 a cheltuit an de an mai mult decat castiga din petrol, se vedea silita sa stranga cureaua. in culmea disperarii, sauditii vorbeau despre eliminarea subventionarii curentului, care era aproape pe gratis.

Aceasta in timp ce unul dintre sutele de printi isi ridica in Riad un imens palat, replica fidela a pierdutei Alhambra spaniole.

Desigur, Arabia Saudita ar putea sa limiteze cresterea preturilor prin deschiderea de noi campuri petroliere. Rezervele sale de petrol dovedite sunt de multe miliarde de barili si pretul de productie o farama, 2 dolari, din pretul de vanzare. Aceasta nu o face, insa, pentru ca are nevoie acum de mai multi gologani sunatori ca niciodata.

Noul rege, Abdullah, trebuie sa mituiasca nu numai populatia de rand, dar si preotimea si islamistii ce il admira pe Osama.

Cu o productie limitata de lacomia autocratiilor arabe si cu o cerere americano-chineza in continua expansiune, pretul petrolului va continua sa creasca. O posibila frana ar putea fi o criza economica mondiala, provocata de ridicarea in lant a preturilor, datorata cresterii costului carburantilor. O solutie pe care, sincer, nu trebuie nici macar sa o visam.

Ori, America ar putea sa puna OPEC-ul cu picioarele pe foc putin. Cum Bush a surprins pe multi cu „voinicia” sa in relatiile cu lumea araba, ar putea sa ne mai serveasca o surpriza in ultimii doi ani de mandat.