Vizita presedintelui Basescu la New York nu a adus o imbunatatire a relatiilor cu America, dar a reusit, in schimb, sa raceasca relatiile cu Rusia.

Si totul cu o declaratie „Federatia Rusa trateaza Marea Neagra ca pe un lac rusesc fiindca nu doreste internationalizarea problemelor din zona", a afirmat presedintele Basescu. „Eu nu fac afirmatii de acum. Marea Neagra este tratata ca un lac rusesc de sute de ani.

Nu v-ati dat seama pana acum?" Cel putin in zilele noastre, la Marea Neagra au iesire si Romania, si Bulgaria, si Turcia, tari membre NATO. Din afirmatia d-lui Basescu rezulta ca toate aceste state ar trebui sa fie sub controlul Moscovei. Ori, noi stim ca nu-i asa.

Cel putin Romania a fost pusa chiar de domnia sa pe axa directa cu Washington si Londra… Dincolo de asta, sigur este ca Turcia controleaza Bosfor si Dardanele, adica accesul la „lacul rusesc". Intrebarea care se pune, totusi, este de ce a facut presedintele Basescu o asemenea afirmatie.

Se doreste, ca parte a procesului de integrare europeana, a Romaniei o incordare a relatiilor cu Rusia? Ce interes ar avea Romania sa adopte o asemenea atitudine? Situatia se complica si mai mult prin faptul ca declaratia a fost facuta pe pamant american.

Este imposibil ca cineva de la Washington sa-i fi cerut lui Basescu sa dea un semnal de acest gen. De cel putin 15 ani, atunci cand au de vorbit S.U.A. si Rusia, o fac direct, neavand nevoie de intermediari de genul d-lui Basescu. Declaratia dezavantajeaza Romania si in relatia cu Europa pentru care bazinul Marii Negre nu este o prioritate.

Mai mult, state ca Germania sau Italia, ce au relatii preferentiale cu Rusia, ar putea intelege ca a aparut o problema intre Bucuresti si Moscova. Ceea ce, dupa stiinta noastra, este inexact.

Spre deosebire de politica interna romaneasca unde declaratiile bombastice traiesc in general cateva zile, si nu au decat rar urmari, in politica externa acest gen de afirmatii strica relatiile bilaterale ani de zile.

Diplomatiile puternice consemneaza asemenea afirmatii, le analizeaza si le folosesc pentru a crea proiectii politice pe mai multi ani. Si asa, relatiile romano-ruse sunt firave. Dupa 1990, normalizarea relatiilor Bucuresti-Moscova a fost cea mai anevoioasa din toata Europa.

In timp ce Kohl il vizita pe Eltin in 1996, inaintea operatiei de inima efectuata de o echipa de medici ce includea si un chirurg american, iar mai tarziu, dupa 2000, Putin era invitat privat la ziua lui Schröder, Romania nu semnase inca tratatul de baza cu Federatia Rusa.

Probleme dureroase ale trecutului – pactul Ribbentrop-Molotov si tezaurul –, dar si complexul fata de Rusia, avut de presedintele Iliescu, au facut ca relatiile romano-ruse sa ramana la fel de inghetate cum le-a lasat Nicolae Ceausescu.

Faptul a costat tara noastra miliarde de dolari prin incapacitatea de a exporta pe piata rusa. Ca urmare, deficitul balantei comerciale a depasit constant miliardul de dolari anual, Romania fiind importator net de petrol si gaze din Rusia.

Afirmatia lui Basescu este cu atat mai surprinzatoare cu cat, inca de la inceputul mandatului sau prezidential, el a vizitat Moscova, avand o intalnire cu Putin.

Faptul parea incurajator intr-o ecuatie de politica externa simpla: aplicata si de restul statelor europene ex-comuniste Romania este o tara NATO, va fi la un moment dat si membru UE dar dezvolta relatii normale cu o mare putere aflata in apropiere.

Afirmatiile socante ale lui Basescu nu vor scoate crucisatoarele rusesti la lupta pe „lacul lor" pentru a tulbura dansul pe manele la Neptun sau Constanta. Foarte probabil, diplomatia rusa nu va avea nici macar vreo reactie directa la declaratiile din America.

Exista insa pericolul ca presedintele Basescu sa fie considerat si international ca un om politic imprevizibil. Efectele ar fi grave asupra credibilitatii Romaniei, atat fata de Rusia, cat si fata de S.U.A. si Uniunea Europeana.