Finalul celei de a patra editii a Festivalului International „Zile si Nopti de Literatura" a fost intampinat de controverse. Mircea Cartarescu a anuntat ca renunta la calitatea de membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, iar Manolescu a replicat ca nu l-a invitat pentru ca ar fi avut o pozitie ostila fata de institutia pe care o conduce.

Tot Manolescu a declarat ca de la anul va invita mai multi critici, pentru ca poetii nu s-ar pricepe prea bine la discursuri. Nemultumiri a starnit si prezenta lui Mario Vargas Llosa la Neptun, care nu a participat la discutii, ci a venit doar pentru a-si ridica premiul, in valoare de 10.000 de dolari.

Presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania apreciaza pozitiv organizarea Festivalului de la Neptun. Nicolae Manolescu ne-a declarat ca nivelul discutiilor a fost peste asteptarile lui, chiar daca valoarea participantilor a fost, vrand-nevrand, inegala. „Cel putin in ziua in care eu am moderat si inca o jumatate de zi, discutiile au fost foarte bune".

Referindu-se la participarea lui Mario Vargas Llosa, Nicolae Manolescu a precizat: „El a venit acolo ca sa-si ridice premiul. In seara decernarii, la rugamintea mea, si-a spus parerea si despre subiectul Festivalului". In ceea ce priveste programul privat al lui Mario Vargas Llosa, presedintele Uniunii Scriitorilor a tinut sa sublinieze ca acesta „a venit pentru premiu.

Asa a fost conditia de la-nceput." Mariana Sipos, participanta la Festivalul de la Neptun si traducatoare a lui Llosa, apreciaza organizarea Festivalului ca fiind „foarte proasta" si argumenteaza: „Nu a existat un birou de presa, nu a existat comunicare cu scriitorii invitati, nu a existat un birou de presa inainte de Festival, care sa anunte cum se va desfasura manifestarea, eventualele modificari".

Totodata, ea reproseaza lipsa de comunicare intre participanti si organizatori. „Asa s-a si nascut ideea ca Mario Vargas Llosa nu a vrut sa participe la dezbaterile propriu-zise, lui nu i-a comunicat nimeni programul de zi cu zi al festivalului, nimeni nu i-a spus ca trebuie sa participe si la dezbateri si sigur ca ceilalti scriitori, mai ales cei straini, au avut un sentiment de frustrare.

Din partea Uniunii Scriitorilor nu i s-a comunicat niciodata ca el trebuie sa participe la dezbateri, el a stiut doar ca trebuie sa primeasca un premiu. As vrea ca aceia care sunt suparati ca n-a aparut in sala decat la primirea premiului sa stie ca acesta a fost motivul si adevarul adevarat.

Dupa cum nu i s-a spus ca este si un salon de carte la Constanta, unde ar fi putut sa-si lanseze cartile, mai ales ca de curand a aparut la Curtea Veche o carte de teatru". Din punctul de vedere al Marianei Sipos, o problema a fost cazarea, romanii fiind cazati la Vila Scriitorilor, iar strainii la un hotel din Neptun.

„Cred ca mai degraba s-au promovat irlandezii cu israelienii, cu nemtii, americanii cu finlandezii etc., iar contactele intre scriitorii romani si cei straini aproape n-au existat", considera Mariana Sipos. „Nu s-a spus ce nume de mari prozatori romani sunt in sala. De aici si nivelul discutiilor. In prima zi, mai ales de la scriitorii romani, am auzit aceleasi lucruri pe care le auzim de 15 ani.

Ca nu suntem cititi, ca tirajele sunt mici. Ne vaitam tot timpul ca nu avem contacte, iar cand vine un scriitor de marimea lui Mario Vargas Llosa, nu stim ce sa facem. O colega de-a noastra jurnalista a avut o formula ideala: un scriitor prea mare, pentru un festival atat de mic", a continuat Mariana Sipos.

Prozatorul iesean Petru Cimpoesu, participant la festival, este de o alta parere. Din punctul sau de vedere, organizarea a fost „relativ buna". Nu acelasi lucru il poate spune despre solutia cazarii in cladiri diferite. „S-a evitat, astfel, in mod stralucit contactul dintre ei.

Strainii din Irlanda, Tunisia sau Spania au avut ocazia sa stea de vorba si sa se cunoasca mai bine, in timp ce romanii au comentat cu romanii problemele romanilor. Discutiile au fost interesante, dar, stand laolalta, s-ar fi putut largi contactele", comenteaza Petru Cimpoesu.

„Nivelul discutiilor a fost satisfacator, insa e loc si de mai bine", afirma Petre Cimpoesu. Scriitorul iesean a remarcat in special referatul oaspetelui din Tunisia, Abdelazis Kacem, si referatul lui Horia Garbea. „Tema «Eu scriu. Cine ma citeste?» a fost prea generala. Raspunsul stiindu-se, a dat nastere la speculatii.

Important a fost ca participantii au avut, totusi, ocazia sa spuna ce cred despre scris. Diferentele dintre oaspetii din tara si cei din strainatate s-au vazut: in timp ce pe romani ii interesa sa fie cititi, in tara si in strainatate, sa le apara traduceri, pe scriitorii straini ii preocupa soarta colegilor din zonele fierbinti ale lumii, din Afganistan sau din Irak", a mai spus Cimpoesu.

Vizita lui Llosa nu putea fi, in opinia lui Petru Cimpoesu, decat benefica, dar, din nefericire, el nu a discutat decat in ultima seara cu participantii. „In comunicarea sa, a repetat lucruri pe care le spusese si altadata. Ar fi fost mai bine daca ar fi stat mai mult de vorba cu scriitorii de la Neptun, insa nu pentru asta venise acolo", a declarat Cimpoesu.

Unul dintre membrii juriului, care a decernat Premiul Ovidius si care a refuzat sa-i fie declinata identitatea, ne-a declarat ca felul cum a decurs vizita lui Llosa n-ar trebui sa reprezinte un motiv de nemultumire, pentru ca asa s-a negociat, de la bun inceput, cu agenul sau literar.

Cat priveste situatia lui Mircea Cartarescu, acesta a refuzat sa comenteze, apreciind ca declaratiile sale care au aparut in ultimele zile in presa „au creat un conflict care nu exista".

Ara Septilici, Catalin Sturza